Cu Renault Kadjar în Parcul Național Apuseni

image001

Nu întâmplător, prințul Charles a fost fascinat de Transilvania. Aici se află unul din ultimele locuri virgine ale Europei – Parcul Național Apuseni. L-am traversat de la est la vest și am coborât apoi spre sud cu noul Renault Kadjar 1.6 dCi.

Sunt convins că unii dintre noi nu știu că nu trebuie să ne ducem în Austria, Italia, Franța sau Elveția ca să descoperim locuri uimitoare. Acestea există chiar în România și s-au păstrat în frumusețea și măreția lor de sute de ani. Ne referim la Parcul Național Apuseni care se întinde la nord de drumul Cîmpeni-Ștei până dincolo de lacul Beliș-Fântânele. Aici poți să alegi între între biserici de lemn și mănăstiri, chei și defilee, peșteri și lacuri antropice, castele și cetăți. În parcul Național Apuseni poți vizita peșteri cu cascade de 80 metri, săli subterane gigantice înalte de 100 metri, râuri subterane de 5 km, peșteri de peste 50 km lungime, galerii de mină de două mii de ani și cel mai mare zăcământ de aur din Europa. Te poți întâlni cu urși, mistreți, cerbi, căprioare, râși, cocoși de munte sau poți pescui clean și păstrăv în apa cristalină a Someșului Cald și Rece sau a Arieșului. Este un loc unde drujbele de la Holzindustrie Schweighofer nu au pătruns și sperăm să nu ajungă vreodată.

În cele ce urmează prezentăm o propunere de itinerar care vă permite să vizitați câteva dintre aceste minunății.

 Periplul nostru începe din municipiul Turda, unde se poate vizita celebra salină, redeschisă în scop touristic în 1992 și reamenajată cu fonduri europene în 2009 când s-au construit cele două lifturi de acces, săli de tratament, un amfiteatru și o roată panoramică. Se pot vedea minele Iosif, Terezia și Rudolf și utilajele medievale de scos sare cum ar fi crivacul, păstrat în forma și poziția inițială.

Dacă aveți timp treceți și pe la mormântul lui Mihai Viteazul și apoi urcați spre Cheile Turzii. Din comuna Mihai Viteazul faceți dreapta și la 6 km veți întâlni această rezervație naturală de 324 ha. Defileul Cheile Turzii are 1.300 m lungime, o înălțime a pereților de până la 200 m și este străbătut de râul Hășdate pe care îl traversați de trei ori pe poduri amenajate. De la Cheile Turzii continuați spre Buru, faceți dreapta pe 107M spre Iara, unde în centrul comunei se află ca și în multe alte locuri din Ardeal statuia eroului national Avram Iancu și începeți urcarea spre munte către valea Ierii pe 107N. De acolo continuați pe 107N spre Plopi până vă intersectați cu 107S Gilău – Măguri Răcătău.

image001

Prima parte a drumului până la intersecția cu drumul 107S de la Gilău este destul de rea, cu gropi și denivelări. De la Măguri Răcătău itinerariul urmează 107T până în Mărișel. De aici drumul este destul de deteriorat și urmează o coborâre pe un drum de macadam și desfundat  de ploi 107P spre Beliș. 107P se intersectează cu 1R, o șosea de o calitate foarte bună care ajunge de la Albac la Huedin și mărginește practic limita estică a parcului national Apuseni.

image019

Din Beliș însă faceți stânga pe ceea ce eu am numit TRANSAPUSENI. Este o șosea a cărei construcție a demarat pe vremea fostului prim ministru Emil Boc și care taie practic mare parte a parcului Național Apuseni de la Beliș spre Doda Pilii, pe deasupra lacului Beliș trecând și prin Răchițele, satul natal al lui Emil Boc. Deși este relativ îngustă, două mașini trecând cu greu, este de o calitate impecabilă, iar peisajul este mirific. Este probabil unul din puținele locuri din România care străbate păduri secular de foioase și nu vezi niciun copac tăiat.

image015

În Doda Pilii sau satul Smida, aflat la doar 1 km depărtare vă recomandăm un popas de o noapte. Este locul unde Someșul Cald se varsă în lacul Beliș. Se poate găsi cazare la cele câteva pensiuni din zonă sau la celebra Smida Park.

A doua zi pornim de la Doda Pilii în direcția Padiș numai că veți avea o surpriză. Exact la confluența județelor Cluj și Bihor asfaltul Transapusenilor lui Boc se termină brusc și începe un drum de off-road adevărat. Explicația: cei de la județul Bihor nu au avut bani de investit ceea ce a îngropat practic accesul către Padiș sau l-a permis doar adevăraților iubitori de sălbăticie. Până la sălbăticie, mai trecem prin statul Ic Ponor unde se află un sat de vacanță cu căsuțe. Apoi, la încă 2 km, drumul se bifurcă. Înainte se întinde ujn drum de off-road de 10 km spre cabana Padiș iar la stânga un alt drum de același tip către Poiana Călineasa tot de 10 km, care se intersectează apoi cu drumul asfaltat către ghețarul de la Scărișoara.

E nevoie de atenție și răbdare pentru a parcurge acest drum de 10 km care durează circa o oră și 10 minute. Însă garda la sol de 20 cm și unghiurile de trecere bune ale lui Kadjar ne-au ajutat să trecem peste toate obstacolele. Călineasa se află la aproape 1400 m altitudine fiind un fel de acoperiș al Apusenilor. Aici puteți vedea industria și agricultura în forma lor cea mai pură: gatere amestecate cu stâni. Cheresteaua și telemeaua de oaie sunt aici valută forte. Și pentru că lucrurile progresează chiar și în România, drumul foarte greu prcaticabil dintre Călineasa și intersecția cu drumul asfaltat spre ghețarul de la Scărișoara a fost acum asfaltat astefel că transportul cherestelei și al brânzei de oaie este mai facil. De la Călineasa începe așadar din nou asfaltul și ne intersectăm cu drumul vechi către ghețarul de la Scărișoara. Este un drum cu dale de beton care în dreapta ajunge la ghețar și în stânga coboară spre Gârda de Sus. Anul trecut a fost inaugurat și un nou drum care duce la ghețarul de la Scărișoara din Gârda de Sus, complet asfaltat și mai scurt decât cel vechi, din Gârda de sus până la Scărișoara fiind doar 10 km față de 24 km pe drumul betonat. Tot din noul drum, la doar 3 km se bifurcă un nou traseu de asemenea asfaltat spre ghețarul de la Vârtop. Mai spectaculos decât Scărișoara, la Vârtop se ajunge după un drum de o oră cu piciorul prin pădure.

Peștera de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar din România și se află la o altitudine de 1.165 metri.

De la Gârda de Sus ne întoarcem spre Albac în inima Țării Moților. De altfel, aici, în centrul comunei Albac puteți vedea statuia lui Horia Cloșca și Crișan, iar din Albac se poate urca pe drumul asfaltat 1R către Poiana Horea.

image013

Albac este punctul terminus al călătoriei noastre însă nu putem să nu vă recomandăm și vizitarea Roșiei Montane și a galeriilor romane. Așa că, din Albac, luați-o spre Câmpeni și de acolo spre Zlatna. La doar 7 km de Câmpeni, în comuna Roșia Montană se află galeriile romane. Scăpate de distrugere datorită refuzul statului român de a permite exploatarea aurului de către Gold Corporation, galeriile au o lungime de peste 100 km săpate prin metode tradiționale din perioada antică până în cea modern. O parte de câteva sute de metri se pot vizita impresionând prin forma lor trapezoidală care le-a permis să reziste mii de ani.

 MAȘINA DE TEST: Renault Kadjar 1.6 dCi 4×4 Intens

Construită ca și Nissan Qashqai pe noua platformă CMF a alianței Renault-Nissan, Renault Kadjar este alternativa mai ieftină la Nissan Qashqai.

 Cu un preț de 26.850 euro pentru versiunea de top 1.6 dCi 4×4 Intens, Kadjar reprezintă cea mai bună ofertă din segmentul SUV-urilor compacte dacă luăm în calcul echipările de vârf. Diferența față de Qashqai cu același motor în echiparea de top Tekna este de 3.530 euro. Ca și în cazul lui Qashqai, Kadjar dispune în echiparea de top de o echipare standard foarte bogată cu jante de 19 inch, sistem multimedia cu display tactil de 7 inch și navigație inclusiv harta Europei, climă automată, faruri full LED, climă automată, pilot automat. Față de nivelul de top de la Qashqai se plătesc extra pavilionul vitrat (340 euro), scaunul reglabil electric la șofer (150 euro) și scaunele față încălzite electric (150 euro). Chiar și așa rămâne o diferență de aproape 3.000 de euro față de fratele de concern justificabilă și printr-un sistem multimedia mai simplu comparativ cu Qashqai.

Disponibil ca și Qashqai doar cu transmisie manuală în versiunea 4×4 cu motorizarea diesel 1.6 dCi Kadjar este total diferit în comportament față de fratele său. Cu forme mai feline, Kadjar are un tren de rulare mai moale decât Qashqai. Este mai confortabil dar se înclină mai mult în viraje. Cu același ampatament ca și Qashqai, Kadjar este mai lung cu 8 cm și are un portbagaj standard cu 40 litri mai mare. La prima impresie, este mai aerisit decât Qashqai, oferă un acces mai bun în spate și puțin mai mult spațiu la genunchi.

Tot traseul spre și prin Parcul Național Apuseni a însumat 1.260 km, având nevoie de 86 litri de motorină. Rezultă un consum foarte economic de 6,82 l/100 km, care este cu atât mai valoros cu cât mașina a fost încărcată la sarcină maximă, traseul a cuprins numeroase diferențe de nivel prin Apuseni dar și pe drumul de întoarcere care a traversat Transalpina. Și mai trebuie să adăugăm și cele câteva probe de off-road. Rezervorul de 55 litri asigură o autonomie reală de circa 800 km în cele mai grele condiții de drum.

Motorul de 1,6 litri este similar cu cel de la Qashqai însă cutia de viteze are rapoartele ușor diferite. Cu excepția treptei I care este identică la ambele modele și a raportului final, Kadjar are treptele de la a doua până la a șasea ceva mai lungi. Împreună cu butonul Eco, treptele mai lungi ți conferă o economie de combustibil ceva mai bună decât la Qashqai însă repriznele sunt ușor mai lente iar în pante accentuate trebuie retrogradat mai des.

O surpriză foarte plăcută au reprezentat-o aptitudinile off-road. Deși arată mai urban cu liniile sale mai aerodinamice decât ale lui Qashqai, Kadjar se descurcă foarte bine în off-road datorită gărzii la sol de 20 cm și a unghiurilor de trecre bune. Iar tracțiunea este foarte bună, modul 4×4 Lock fiind foarte eficient. L-am utilizat o singură dată într-un viraj în care se aruncase piatră mărunțită și posibilitatea de a bloca transmisia 50-50% ajută foarte mult.

 TRASEUL: Turda-Albac prin parcul Național Apuseni

traseu parcul national apuseni

 

Din Turda se pleacă pe drumul 75 către Buru (21,4 km, 28 minute).

În Buru se face dreapta către Iara pe 107M și apoi în continuare pe 107R și 107N către Valea Ierii (31 km, 41 minute).

Din Valea Ierii se urcă spre Plopi și Măguri Răcătău pe 107N și apoi 107 S (29,2 km, 1 oră și 10 minute).

Apoi pe 107T se ajunge spre Mărișel (16,8 km, 42 minute) de unde urmează legătura spre Beliș pe 107P și apoi pe 1R (17,3 km, 30 minute).

Din Beliș spre Doda Pilii drumul 108C trece prin Bălcești, Dealu Boții și Răchițele și este absolut nou construit (30,1 km, 43 minute).

Din Doda Pilii se merge înainte spre IcPonor pe drumul 763 și la 3 km după ce se termină asfaltul există un panou mare cu harta parcului național Apuseni. În dreapta se merge pe 763 la Padiș, iar în stânga se urcă spre Cănileasa și se coboară în Gârda de Sus (31,1 km, 1 oră și 30 minute).

Din Gârda de Sus pe DN 75 se ajunge la Albac (20,1 km, 28 minute).

Total 199 km.

Adaugati comentariu