EDITORIAL: „Timbrul de mediu ne-a distrus!”

Acesta este strigătul disperat al industriei locale de automobile, reprezentată de domnul Constantin Stroe, preşedinte ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Automobile din România). Iar disperarea este generată de scăderea vânzărilor până la valori greu de înţeles – numai în cazul Dacia vânzările sunt aproximativ la un sfert faţă de aşteptări.

Timbrul de mediu, în forma existentă, a avut două efecte devastatoare asupra pieţei auto româneşti. În primul rând, a blocat vânzările maşinilor deja înmatriculate în România, devenind un fel de impozit retroactiv pentru posesorii de maşini introduse în piaţă înainte de 2007. Practic, în noile condiţii, este aproape imposibil să revinzi un asemenea automobil, pentru care noul proprietar ar trebui să plătească o taxă de cele mai multe ori mai mare decât valoarea maşinii. Ca urmare, s-a distrus lanţul firesc prin care trăieşte o piaţă auto şi care include 4-5 proprietari succesivi, de la ieşirea din showroom până la casare. 

Firesc, cel care avea, de exemplu, un Logan din 2006 şi ar fi vrut să-l vândă, ca să-şi cumpere un Logan nou, se trezeşte astăzi cu o gaură în buzunar de aproximativ 2.500 de euro (în funcţie de motorizare), sumă care înseamnă bani pentru oricine. Iar problema este similară la toate segmentele de piaţă, chiar dacă pentru un potenţial client de maşină premium cei 2.500 de euro au altă valoare, comparativ cu un om cu buget limitat. Până la urmă, majoritatea celor aflaţi în această situaţie au ales raţional, amânând decizia de schimbare a automobilului şi investind minim, doar pentru menţinerea în funcţiune a celui existent.

Al doilea efect devastator a fost încurajarea importului sălbatic de vehicule rulate, ajungându-se la situaţia aberantă ca în 2013 să fie importate de patru ori mai multe vechituri, comparativ cu vehiculele noi. Din păcate, majoritatea acestora au provenienţă incertă, iar istoricul şi numărul de kilometri sunt la mâna samsarului care vinde maşina. În aceste condiţii, se face o concurenţă neloială vânzătorilor oneşti, care funcţionează într-un sistem fiscalizat (firesc, orice credul poate face o comparaţie simplă între preţul unei maşini din talcioc şi cel al unei maşini din curtea unui dealer) şi sunt păcăliţi majoritatea clienţilor. Dacă tot este moda să dăm vina la orice pe regulile europene, oare nu s-ar putea face şi aici ceva? De exemplu, în unele state civilizate se pedepseşte penal modificarea kilometrilor reali la maşinile rulate.

Pe de altă parte, nu pot să nu-mi amintesc de reacţia APIA (Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile) din ianuarie: “Considerăm că principiile noului proiect de lege privind timbrul de mediu sunt corecte, măsurabile şi elimină confuziile, încurajând totodată achiziţia de autovehicule cât mai puţin poluante. In acelaşi timp, ele sunt în conformitate cu liniile directoare ale noului concept privind taxarea autoturismelor promovate recent (dec. 2012) de către Comisia Europeană, care are ca şi obiectiv armonizarea acestor principii la nivelul tuturor statelor membre.” 

Recent, doamna Rovana Plumb, ministrul mediului, ne-a întărit ideea că timbrul de mediu a fost aplicat pe baza unor principii propuse de APIA. Iar domnul Stroe este membru în consiliul director al APIA. Oare nu era mai simplu de reacţionat atunci, pentru că era evident cum se vor desfăşura lucrurile (numai în paginile acestei reviste au fost trase continuu semnale de alarmă)?

Adaugati comentariu