Camera de bord: poate fi folosită ca mijloc de probă în fața autorităților competente?

În contextul unui trafic din ce în ce mai haotic, tot mai mulți conducători auto aleg să monteze, în propria mașină, o cameră de bord, cunoscută și sub denumirea de dash cam.

În fapt, o cameră de bord este un dispozitiv de dimensiuni reduse, montat, de regulă, pe parbrizul interior al autovehiculului, care filmează continuu traseul parcurs și evenimentele din fața (sau, uneori, chiar și din spatele) mașinii.

Din punct de vedere juridic, putem spune că dash camul documentează obiectiv desfășurarea activității rutiere, oferind o perspectivă (vizuală) ce nu poate fi alterată de percepția subiectivă a celor implicați sau chiar a autorităților. Astfel, camera redă faptele/întâmplările exact așa cum acestea s-au petrecut, înregistrările fiind, prin urmare, în multe cazuri, probe decisive care pot schimba cursul unei anchete.

Să lămurim însă pentru început o curiozitate (firească) și des întâlnită în lumea șoferilor: ce valoare au înregistrările video realizate/imaginile captate cu camerele de bord și dacă sunt acestea apte să probeze în mod real susținerile/faptele unei persoane, în fața autorităților.

Arătăm astfel că înregistrările video realizate de camerele de bord au valoare probatorie în fața autorităților, fiind adesea folosite de acestea pentru stabilirea împrejurărilor unui accident sau a unei abateri.

În concret, filmările captate de camera de board pot fi depuse ca probe și în instanță, atât în cauze contravenționale/civile, cât și în dosare penale si vor fi avute în vedere, în special în contextul în care spre deosebire de multe alte probe, oferă de cele mai multe ori o redare obiectivă și cronologică a evenimentelor/faptelor, ce ajută autoritățile să soluționeze situația corect și cu celeritate.

Ceea ce trebuie să știe șoferii, este că nu au obligația de a-și omologa/înregistra camera de bord la Poliție pentu a putea uzita de aceasta, precum și de imaginile captate de cameră.

 

Pentru a întelege și mai bine utilitatea camerei de bord, vom reda câteva situații des întâlnite în trafic și vom explica, în concret, cum aceasta poate influența desfășurarea evenimentelor.

O situație extrem de des întâlnită este cea a șoferilor sancționați pentru trecerea pe culoarea roșie a semaforului, deși în realitate lucrurile nu s-au întâmplat astfel.

Să presupunem că un conducător auto pătrunde în intersecție pe culoarea galbenă, fără a pune în pericol circulația și participanții la trafic, dar este surprins de un agent și sancționat ca și cum ar fi trecut pe roșu. Într-o asemenea situație, filmarea de pe camera de bord devine esențială pentru că înregistrarea arată momentul exact al pătrunderii în intersecție, culoarea semaforului și viteza aproximativă a vehiculului, oferind astfel o redare obiectivă a faptelor.

În această împrejurare, la momentul la care șoferul contestă contravenția în fată instanței de judecată, acesta poate depune această filmare ca probă, arătând că procesul-verbal întocmit de agentul constatator nu reflectă realitatea.

Un alt scenariu tot mai frecvent întâlnit este acela al accidentelor provocate, când un pieton se aruncă intenționat în fața mașinii, mizând pe faptul că șoferul va fi considerat automat vinovat și că va obține ulterior despăgubiri de la acesta.

În aceste cazuri, camera de bord devine esențială pentru că aceasta surprinde comportamentul pietonului înainte de impact

 

În aceste cazuri, camera de bord devine esențială pentru că aceasta surprinde comportamentul pietonului înainte de impact – apropierea de carosabil, ezitările, mișcarea bruscă în fața vehiculului – și astfel arată că șoferul nu a avut posibilitatea reală de evitare a acestuia. Coroborată cu alte probe, cum ar fi expertiza tehnică (ce va constata viteza și distanța de frânare a autovehicului), filmarea poate demonstra că accidentul a fost provocat deliberat de pieton, șoferul fiind astfel exonerat de răspundere.

De asemenea, arătăm că aceste camere de bord își dovedesc utilitatea și în situația în care un șofer își găsește mașina avariată în parcare, fără niciun bilețel în parbriz și fără martori care să fi observat incidentul.

Astfel, având în vedere că majoritatea camerelor moderne dispun de un mod de supraveghere continuă, poate fi surprins clar vehiculul (și numărul acestuia de înmatriculare) care a produs paguba.

Rezumând, aceste filmări pot fi extrem de utile când ne dorim să contestăm o sancțiune rutieră sau când dorim să ne protejăm împotriva abuzurilor.

Este relevant de menționat și faptul că, de cele mai multe ori, simpla prezență a camerei de bord are un efect psihologic interesant asupra șoferilor, anume, aceștia tind să fie mai cooperanți  în rezolvarea situației, cunoscând că există dovezi video.

Cu toate acestea, participanții la trafic trebui să cunoască si “limitele” camerei de bord, ca mijloc de probă.

În primul rând, deși camerele de bord sunt un mijloc de probă valoros în dovedirea faptelor din trafic, de cele mai multe ori această probă trebuie coroborată și cu alte elemente de fapt/probe (expertiză, martori etc.).

În al doilea rând, poate exista riscul ca filmarea efectuată de camera de bord să fie contestată sub aspectul autenticității, orice parte dintr-un un dosar având dreptul să susțină că înregistrarea a fost editată/manipulată etc. Într-o astfel de situație, se poate dispune inclusiv o expertiză tehnică pentru verificarea autenticității materialului.

Acesta este motivul pentru care se recomandă, de fiecare dată, ca șoferii să păstreze și să ofere înregistrarea integrală, ca probă, și nu doar fragmentul care îi avantajează.

De asemenea, tot o recomandare pentru șoferi ar fi ca data și ora să fie setate corect, o filmare care nu are aceste elemente actualizate putând fi contestată ușor.

În al treilea rând, , cei ce utilizează camere de bord trebuie să aibă în vedere și aspectele ce țin de protecția datelor cu caracter personal/GDPR, în contextul în care acestea suprind informații/date cu caracter personal (e.g. chipurile persoanelor, plăcuțe de înmatriculare etc.)

Astfel, înregistrările video captate pot fi folosite doar în scop legitim, numai cu scopul de a-ți apăra drepturile în fața autorităților. Dimpotrivă, publicarea unor imagini/înregistrări video în mediul online (YouTube, Facebook etc.), în care care se pot identifica persoane/ orice date cu caracter personal, fără a avea acordul persoanelor filmate, poate atrage sancțiuni pentru încălcarea Regulamentului GDPR.

În consecință, camera de bord poate fi un instrument extrem de util șoferilor, care nu trebuie privit, însă, ca o garanție absolută. Eficiența ei depinde de modul în care o folosești – în mod legal și responsabil.

Avocat Nadina Popescu,

Popescu_nadina07@yahoo.com