De ce este crucial procesul de echilibrare roți?

Montajul unei roţi noi pe automobil sau numai a unei anvelope pe o jantă împune automat echilibrarea roţii respective.

 

Din procesul de fabricaţie anvelopele şi jantele noi pot prezenta imperfecţiuni de echilibrare datorită neomogenităţii materialelor componente, a unor mici abateri dimensionale, a existenţei  valvei etc. De aceea, după montajul anvelopelor pe jante, roţile trebuie echilibrate.

 

Dezechilibrul roţilor poate fi cauzat atât de deficienţele de fabricaţie arătate, dar poate apărea şi în procesul de exploatare. Simptome de dezechilibrare apar astfel în urma utilizării normale a automobilului, dacă anvelopele se uzează neuniform, sau în urma intervenţiilor efectuate asupra anvelopei (când aceasta se demontează de pe jantă), la repararea lor prin aplicarea de manşoane, prin modificarea poziţiei unghiulare după vulcanizarea anvelopei, sau la recondiţionarea jantei.

În cazul unei situaţii de excepţie, în urma unei frânări puternice sau a unui impact puternic cu un obstacol, când s-a circulat pe drumuri puternic denivelate şi prin gropi etc. jantele şi anvelopele se pot deforma generând dezechilibrul roţilor.

Unele mici dezechilibre pot apărea chiar şi în urma spălării automobilului datorită noroiului sau nisipului care rămân pe interiorul jantei sau a căderii contragreutăţilor de plumb de pe jante. Toate aceste dezechilibre ce apar pot deveni periculoase pentru circulaţia automobilului.

 

Pe timpul rulajului cu roţile neechilibrate, datorită vibraţiilor periculoase generate, apare riscul deteriorării unor elemente importante ale automobilului prin :

-uzura accentuată a rulmenţilor roţilor,

-uzura prematură a amortizoarelor,

-uzura unor elemente din mecanismul de direcţie,

-înrăutăţirea ţinutei de drum şi a securităţii circulaţiei

În mod deosebit trebuie să arătăm faptul că vibraţiile devin tot mai  periculoase odată cu creşterea vitezei de deplasare, iar la viteze mari, roţile nu mai pot menţine permanent şi ferm contactul cu solul. Ca urmare, din cauza scăderii aderenţei la carosabil direcţia devine nesigură, iar eficienţa frânelor se reduce mult.

Operaţiunea de echilibrare a roţilor se execută în regim dinamic, cu aparate de echilibrare  specializate şi constă în dispunerea unor contragreutăţi din plumb pe circumferinţa jantelor respective, în puncte precis stabilite.