Ford Fiesta ST200: test drive cu un supercar de buzunar

Hot hatch. Un concept care a prins întotdeauna bine printre tinerii cu aspirații sportive, dar fără buget de piloți. Odată cu explozia performanțelor motoarelor supraalimentate, hot-hatch-urilor li s-au deschis noi orizonturi, iar cel mai recent exemplu este Ford Fiesta ST200 . Foto: Ford, Bogdan Grigorescu

Povestea începe în secunda în care zărești pentru prima oară mașina. Culoarea Storm Grey, unica variantă disponibilă pentru caroseria Fiestei ST200, dă de bănuit oricui că nu are de-a face cu un model comun. Ea este susținută de grila față cu elemente în formă de fagure, de barele de protecție cu prelungiri tipice variantelor sport, de jantele negre, cu diametru de 17 inch și de eleronul prelung, cu rol funcțional. Situația se păstrează și la interior, unde volanul, schimbătorul de viteze și pedalele sunt inscripționate cu sigla ST. În zona inferioară a consolei centrale se află o plăcuță cu aceleași inscripții, iar pe prag, la deschiderea portierelor, sigla luminează cu roșu. Habitaclul este însă în cea mai mare parte negru, de la plastice la tapițerie și plafon, fapt care-i va bucura pe conservatori, dar nu-i va entuziasma pe tineri.

După cei 800 km în care am testat-o (de cele mai multe ori la limită), ne-am făcut o părere despre mașină. Nu pot începe altfel, decât cu punctul forte al micuțului ST: dinamica. Totul, de la ansamblul motor – transmisie, până la suspensie și direcție este un tribut adus sportivității. Este greu, dacă nu imposibil să-i găsești vreun cusur în acest sens: micul agregat EcoBoost în 4 cilindri, de 1,6 litri își aruncă pe șosea toți cei 290 Nm începând cu 1.800 rpm, într-o manieră impresionantă, dar nu violentă, indiferent de treapta în care te afli.

După 350 km la 3-5000 rpm, petrecuți pe drum național, între București și Iași, acesta s-a stabilizat la 7,7 l/100 km. La viteză constantă de 90 km/h am obținut 5 l/100 km, în timp ce pe autostradă, la limita superioară a legii, valoarea s-a stabilizat la 7 l/100 km.

Nu economia este însă atuul mașinii: am efectuat depășiri în treapta a șasea cu o ușurință dezarmantă, fără să simt nevoia de a retrograda. Singura condiție necesară a fost să mențin turația în jurul a 2.500 rpm, echivalentul a 100 km/h în ultima treaptă. De fapt, mai impresionantă decât forța de tracțiune din vecinătatea zonei roșii a turometrului, este cea de la turații medii, unde ST200 o zbughește fără jenă pe lângă mașinile din față. La nevoie, retrogradarea în treptele a treia și a patra aduce în scenă funcția overboost, ce suplimentează cu 15 CP și 30 Nm valorile din fișa tehnică, pentru aproximativ 15 secunde, atunci când șoferul culcă pedala de accelerație.

Pe scurt, filmul se derulează astfel: te asiguri, semnalizezi, deschizi complet gazul, țâșnești și te repliezi pe bandă înainte ca ceilalți șoferi să realizeze ce s-a întâmplat. În tot acest timp, timbrul eșapamentului, inițial grav, apoi acut, este susținut de sistemul de sunet, care copiază fidel timbrul evacuării și-l redă în boxe. Puriștii pot dezactiva opțiunea din meniul instalației multimedia. Indiferent de setare, însă, nu veți fi deranjați de zgomotul propulsorului sau al eșapamentului, la viteze uzuale de croazieră mașina rulând liniștit.

La fel de impresionant precum motorul este trenul de rulare reglat sport, care menține mașina pe viraje într-o manieră de go-kart. Suspensia, deși are cursa scurtă (am negociat ocazional viraje strânse și pe 3 roți), este foarte elastică și nu zdruncină. Compromisul între sportivitate și confort pe care l-au găsit inginerii de la Ford este încântător, iar atunci când în ecuație intră și scaunele Recaro, perfect profilate și foarte comode, avem imaginea unei mașini versatile, capabile deopotrivă să stabilească recorduri de circuit și să suporte fără nazuri o vizită la piață.

Dincolo de latura dinamică pronunțată, Ford Fiesta ST200 are și o personalitate de familist suficient de bine dezvoltată. Deși veți fi surprinși, patru persoane de 1,80 m pot călători confortabil pe distanțe medii, fără să se plângă de spațiul la genunchi sau la cap. Nu același lucru se poate spune despre bagajele lor, care vor încăpea cu greu în cei 276 l ai portbagajului (în varianta cu roată mică de rezervă). Fundul dublu al acestuia însă asigură o suprafață de încărcare plană pentru obiecte lungi, la rabatarea fracționată 1/3 – 2/3 a spătarului banchetei. În plus, nu există mânere în plafon, deci distracția pe virajele rapide este ca și asigurată. Există, însă, suporturi pentru pet-uri pentru toate cele patru locuri și cotiere laterale (nu și centrală) pentru locurile din spate. Cea mai mare problemă a mașinii rămâne însă prețul de achiziție. Cu un preț de bază de 23.950 euro, el se aruncă în vârful segmentului de compacte hot, depășit fiind doar de Clio RS Trophy, pe care l-am testat anterior. Dar chiar și așa, cei 600 de euro ceruți în plus de francezi aduc o transmisie automată cu dublu ambreiaj și un plus de 20 CP.