România va produce mijloace de transport electrice

Guverul a adoptat, în data de 28 iunie 2018, cel de-al doilea pachet de investiţii strategice care vor fi realizate în parteneriat public-privat, printre cele 8 proiecte fiind şi cel privind construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice.

Anunţul a fost făcut la începutul reuniunii de premierul Viorica Dăncilă.

“După cum ştiţi, în şedinţa din 24 mai anul acesta, am aprobat primele cinci proiecte, astăzi aprobăm încă opt proiecte strategice de investiţii, care urmează să fie pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat”, a declarat prim-ministrul.

Investiţiile strategice urmează să fie pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Lista proiectelor:

1. Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie

Principalul scop al obiectivului de investiţii este amenajarea complexă a râurilor Argeş şi Dâmboviţa, în principal pentru transportul de mărfuri şi pasageri, prin realizarea unei căi navigabile între Bucureşti şi Dunăre. De asemenea, sunt avute în vedere şi alte beneficii, respectiv producerea de energie electrică, irigaţii, protecţia împotriva inundaţiilor, turism, piscicultură, ecologizare.
Obiectivul face parte din reţeaua europeană de transport şi va genera dezvoltarea economică pe termen lung a întregii regiuni de la sudul municipiului Bucureşti, inclusiv prin construirea unui port.

2. Construirea aeroportului Bucureşti Sud

Potrivit Guvernului, supraaglomerarea aeroportului Henri Coandă – Otopeni impune construirea unui nou aeroport, în zona de sud a Bucureştiului, atât pentru pasageri, cât şi pentru mărfuri.
Aeroportul din zona de sud a Bucureştiului va putea deveni un punct de tranzit în deplasările pasagerilor către regiunile Asia – Pacific, cât şi Europa – America.
Dimensiunea Aeroportului Bucureşti Sud va trebui proiectată pentru un trafic de aproximativ 30 de milioane de pasageri, pe o suprafaţă desfăşurată de maxim 600 ha şi să fie dotat cu cel puţin două terminale. În măsura în care se vor identifica asemenea suprafeţe la autorităţile locale, acestea pot participa la constituirea societăţii de proiect.
Accesul la acest aeroport se va face şi pe noua autostrada Bucureşti-Alexandria-Craiova şi pe centura Bucureştiului, care este prevăzută să treacă în apropiere, cât şi pe noua magistrală de metrou Bragadiru-Piaţa Unirii.

3. Canalul magistral Siret – Bărăgan

Asigurarea surselor de apă pentru executarea unor sisteme de irigaţii ar crea posibilitatea irigării unor suprafeţe de 475.000 ha, din care cca. 80% fără sisteme de pompare.
Canalul ar trebui să aibă o lungime totală de 190 de kilometri, din care primul tronson amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, care are o lungime de 50 km şi din care s-au început lucrări pe 11 km din care 5,7 km sunt deja funcţionali. Al doilea tronson, cu o lungime de 140 km, traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la acumularea Dridu.

4. Construcţia în parteneriat public – privat a unei fabrici de mijloace de transport electrice

Conform Guvernului, construcţia unei fabrici de autovehicule şi autobuze electrice în parteneriat public privat în România ar face posibilă punerea în practică a acestor deziderate mult mai uşor şi cu costuri mult mai mici, prin dezvoltarea de noi metode de gândire, implicit de noi tehnologii pentru realizarea de vehicule cu propulsie alternativă, care în prezent încă se confruntă cu constrângeri tehnice (gamă limitată de autovehicule şi autobuze, costuri mari ale investiţiilor în construcţia acestora, ceea ce determină şi costul mare al acestora, lipsa infrastructurii publice de încărcare a acumulatorilor, performanţe uneori sub aşteptări ale mijloacelor de transport, etc.).

 

Citiţi articolul ntegral pe www.autoexpertindustry.ro