Primele proiecte Hyperloop prind contur

Hyperloop

Hyperloop prinde formă. După ce, acum mai bine de o lună, guvernul Slovaciei a semnat acordul preliminar de asamblare a traseului Viena – Bratislava – Budapesta, Hyperloop Transportation Technologies plănuiește să construiască un traseu de teste în lungime de 5 mile.

Dar s-o luăm cu începutul: ce este Hyperloop și ce vrea de la noi? Hyperloop este un vehicul ultra-rapid, capabil să ruleze cu viteza sunetului fără să necesite ridicarea în aer. Tehnic vorbind, nici pe sol nu stă: tubul prin care circulă este suspendat pe picioare din beton, iar vehiculul plutește pe un milmetric câmp magnetic. Marea sa virtute este viteza: o călătorie între Viena și Budapeste ar dura 20 de minute la bordul capsulei, grație vitezei de până la 1200 km/h! Forța de deplasare este asigurată de motoarele prin inducție liniară din suprafața de rulare care produc un câmp magnetic liniar, ce trage spre înainte suprafața metalică de sub capsulă. Acestea sunt ajutate de compresoarele care scot aerul din tuburi, aproape creând un vid și micșorând semnificativ frecarea cu aerul.

Hyperloop

În concepția dezvoltatorilor, Hyperloop prezintă câteva avantaje pe care avioanele nu le au, printre care lipsa problemelor cauzate de starea vremii, călătoria confortabilă și prețul scăzut pe călătorie. Să detaliem: fiind închis într-un tub, Hyperloop nu cunoaște ploaie, vânt sau zăpadă. Tubul să fie suficient de stabil și cutremurele să stea departe. Pe-asta cu călătoria confortabilă n-o prea înțeleg…nici în avion nu stai rău, accelerația de 0.5g a capsulei este dublă față de cea a unui avion la decolare, iar dacă te temi de cei 5000 m de sub scaun, nu văd de ce te-ar consola milimetrul de câmp magnetic de sub Hyperloop la 1200 km/h. În final, costul scăzut al biletului are argumente solide și poate fi marele atu al capsulei: panourile solare integrate în tuburi vor fi capabile, conform producătorului, să producă mai multă energie decât este necesară deplasării capsulei și menținerii presiunii scăzute în tuburi.

Hyperloop

 

Dezvoltatorii conceptului sunt atât de siguri de reușită, încât consideră că până în 2020, undeva în lume, un Hyperloop va fi funcțional. Marea problemă este costul piperat pe km de pistă. Fără să includem costul terenului pe care va fi amplasat și cel legat de amenajarea stațiilor, fiecare km de rută cu două sensuri este estimat la 15 milioane de dolari. Testele vor începe în acest an, când Hyperloop Transportation Technologies (HTT) plănuiește să construiască un tub de 5 mile lungime în California, iar după ce testele se vor încheia, această rută va transporta navetiști. Costul total al construcției se va situa între 100 și 170 milioane de dolari. Tot în California, compania AECOM va construi în acest an un traseu lung de o milă, pe care va testa prototipuri Hyperloop la scară 1:2.

Sursa foto: hyperlooptech.com

Adaugati comentariu