Potrivit datelor statistice puse la dispoziţie de Direcţia Rutieră din Inspectoratul General al Poliţiei Române în semestrul I al anului 2010 numărul de accidente grave de circulaţie, al celor grav răniţi şi al decedaţilor a fost mai mic comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009.
Din analiza datelor semestriale se observă că, deşi s-au înregistrat scăderi faţă de aceeaşi perioadă a lui 2009, în 2010 s-au menţinut aceleaşi cauze principale care au generat accidentele grave. Cele 3901 accidente grave din semestrul I 2010 se datorează mai ales următoarelor cauze:
• vitezei neadaptate sau neregulamentare care a dus la producerea a 891 accidente, faţă de 938 în anul 2009. Această cauză se află în fruntea clasamentului cauzelor generatoare de accident ca şi în anul 2009.
• indisciplinei pietonilor, mai ales prin traversări neregulamentare ale drumurilor publice, care a dus la producerea a 657 de accidente, faţă de 792 în 2009.
• neacordării priorităţii pietonilor, cu 331 accidente, faţă 400 în 2009.
• neacordării priorităţii autovehiculelor, cu 280 de accidente faţă de 371 în 2010.
• conducerii imprudente, cu 254 accidente, faţă de 359 în 2009 şi altele. (Grafic nr.2)
Distribuţia pe categorii de drumuri
Având în vedere principalele categorii de drumuri existente în ţara noastră (naţionale, judeţene şi locale- adică străzi în localităţi) accidentele grave de circulaţie cele mai multe sunt distribuite astfel:
• pe străzi, 1648 (43% din total).
• pe drumuri naţionale, 1403 (36% din total).
• pe drumuri judeţene, 619 (16% din total). Restul de 5% s-au produs în afara drumurilor menţionate. (Grafic nr.3)
Accidente raportate la mediul producerii
Ca şi în anul 2009 majoritatea accidentelor grave din 2010 s-au produs în mediul urban (1716 faţă de 2061), faţă de acelea produse în mediul rural (902 faţă de 996), în mediul rural numărul acestora fiind sub 50% faţă de cele din mediul urban.
Totuşi , deşi accidentele grave, (atât în 2009 cît şi în 2010) au fost mai multe în mediul urban, dacă analizăm accidentele prin prisma morbidităţii, vom observa că cei mai mulţi decedaţi se înregistrează în mediul rural (388 în 2010 şi 423 în 2009, faţă de numai 250 în 2010 şi 317 în 2009 în mediul urban.
Accidente raportate la luni, zilele săptămânii şi la orele zilei
În intervalul celor şase luni ale semestrului I din 2010 se observă că cifrele sunt mai mici decât în 2009, cele mai multe accidente grave au fost înregistrate în luna iunie 2010 (759), iar cele mai puţine în februarie (484).
Şi cifrele din graficul pe zile sunt inferioare anului 2009, accidentele grave cele mai multe din 2010 s-au produs la sfârşit de săptămână, vinerea având riscul cel mai ridicat (631), sâmbăta (594), duminica (567), apoi lunea (557), toate accidentele menţionate fiind în week-end sau în preajma acestuia, iar cele mai puţine marţea (518).
Cât despre orele de producere a accidentelor, cel mai periculos rămâne intervalul orar 14.00-22.00 în care s-au produs 1822 accidente, soldate cu 428 decedaţi şi 1671 de răniţi grav. Este vorba ca de obicei de oboseala din partea a doua a zilei şi de stresul acumulat în timpul zilei care au dus la scăderea capacităţii de concentrare a atenţiei şoferilor în contextul grabei de a ajunge la destinaţie.
Arterele cu risc rutier major
În 2010 cele mai multe accidente grave (247) s-au înregistrat pe DN 1 cu 45 de morţi şi 127 răniţi grav. (Traseul: Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Cluj, Oradea-773 km.
Pe locul II se află DN7 cu 216 accidente rutiere grave, 42 decedaţi şi 102 grav răniţi (Traseul: Bucureşti, Piteşti, Sibiu, Arad-596 km), iar pe locul III se află DN2 cu 190 accidente, 50 decedaţi şi 84 răniţi grav (Traseul: Bucureşti, Buzău, Bacău, Suceava-477 km). Din analiza comparativă cu 2009 se observă scăderi ale numărului de accidente în 2010, dar DN7 a depăşit în 2010 pe DN2 înregistrând accidente mai multe.
