Există la nivel mondial o preocupare din ce în ce mai evidentă de a introduce în producția de serie vehicule electrice. În goana constructorilor pentru găsirea unor alternative viabile sistemelor clasice de propulsie, cu motoare cu ardere internă, sistemul de propulsie electric câștigă tot mai mult teren.
Au fost lansate deja mașini propulsate strict electric, în paralel cu existența de ceva timp pe piață, a automobilelor hibride, (unde motorul electric a făcut un prim pas pentru a dovedi că reprezintă o soluție de viitor).
Electric românesc
România nu poate emite pretenții în momentul de față, într-un domeniu în care sumele uriașe de bani investite în cercetarea și dezvoltarea de produs sunt esențiale. Însă potențial există, creativitatea și nivelul intelectual al românilor reprezentând garanții că odată rezolvată problema banilor, ar putea exista și realizări notabile românești. Ne referim acum la posibilitatea producției în masă a tehnologiilor electrice, pentru că prototipuri și variante experimentale sunt produse și acum.
Un exemplu în acest sens este dat de o realizare a unui grup de cadre didactice din Universitatea “Politehnica” București, care au conceput și realizat un sistem electric de propulsie pentru automobile de dimensiuni mici. Mai precis, este vorba de un proiect didactic, finanțat din fonduri guvernamentale, al cărui scop era reprezentat de cercetări privind sistemul electric de propulsie al unui vehicul cu roți motoare independente și realizarea de soluţii constructive noi de motoare electrice pentru acţionarea directă a roţilor unui vehicul. Mai exact este vorba de un prototip de vehicul echipat cu 2 motoare electrice de concepție proprie, care antrenează roţile punții față.
Idei și temerari
Echipa care s-a ocupat de realizarea proiectului, formată din profesori şi cercetători din mai multe institute de profil, a fost alcătuită din: Mircea Covrig, Grigore Danciu, Liviu Kreindler, Dan Floricău, Viorel Mateescu, Leonard Melcescu, Sanda Victorinne Pațurcă, Alexandru Andrei, Ştefan Gheorghe, Daniel Şerban, Cristina Gheorghe, Nicolae Jula, Tudor Ursu, Ecaterina Fransua și Dorin Oprea.
Aceștia au proiectat motoarele electrice, le-au construit, testat și au operat modificările necesare aducerii lor în parametrii de funcţionare necesari. Munca a fost migăloasă, ca de altfel în cazul fiecărui model experimental. Rezultatele obţinute s-au concretizat prin modele numerice realizate pentru motoare de curent continuu şi de curent alternativ, motoare electrice de concepţie proprie şi sisteme de acţionare corespunzătoare realizate şi testate, plus realizarea unui model experimental de vehicul. Modelul certifică rezultatele obținute de echipa de cercetare.
Puzzle tehnologic
Pentru construcția modelului experimental (prototipului), s-au folosit următoarele echipamente: 2 motoare de curent alternativ, construite pe baza calculelor și testelor efectuate de cercetătoii amintiți anterior; variatoare de turație proiectate special pentru motoarele folosite; un sistem de comandă, protecție și control, programat și calibrat special pentru o gestiune cât mai performantă a funcționării motoarelor; 12 baterii de acumulatori electrici de 12 V și 100 Ah, care vor asigura energia necesară deplasării autoturismului.
Toate aceste elemente necesare sistemului de propulsie, au fost montate pe caroseria unui autoturism Daewoo Matiz, asigurat special pentru acest proiect. Privit din exterior, acesta poate fi confundat foarte ușor cu un Matiz normal, dar apropiindu-te de el, remarci imediat blocul masiv constituit din bateriile de acumulatori, montate în locul banchetei din spate a mașinii. De altfel, această sursă electrică constituie un dezavantaj mare al proiectului, din cauza dimensiunii sale pe de o parte, dar mai ales a greutății, care ajunge la câteva sute de kilograme.
O soluție economică modernă, déjà aplicată de constructorii de automobile electrice mondiali, o reprezintă folosirea unor baterii pe bază de litiu-ion, care ar coborâ greutatea lor la numai 100-120 kilograme permitând încărcarea maşini şi cu 3-4 pasageri. Achiziţionarea unor astfel de baterii ar fi însă foarte costisitoare şi ar duce la creşterea preţului de cost al automobilului electric foarte mult.
În mod cert ar fi loc şi de multe alte îmbunătățiri pentru acest model, dar simplul fapt că proiectul a fost dus la sfârșit şi s-a concretizat într-un model de vehicul electric funcțional, este o realizare deosebită pentru cercetătorii din învățământul românesc. Şi pentru studenţii care au lucrat la acest proiect activitatea depusă constituie o pregatire suplimentara pentru viitorul lor profesional.
De asemenea, proiectul, primul de acest gen din domeniul automobilelor electrice în ţară, a deschis un drum interesant şi altor cercetători, drum ce ar trebui urmat în continuare pentru obţinerea a cât mai multe realizări în acest domeniu. România poate conta la nivel intelectual în orice domeniu; păcat că lipsa banilor şi dezinteresul celor cu putere de decizie pun prea multe restricții oricăror proiecte interesante…
Radu Gurămultă
