Din unele statistici rezultă că peste 4% dintre accidentele de circulaţie sunt generate de starea de oboseală a şoferului, dar aceasta poate fi evitată dacă ne odihnim suficient înaintea plecării.
Siguranţa circulaţiei depinde de mai mulţi factori care se împart în trei categorii distincte:
-factorii de mediu, dintre care o influenţă deosebită o au infrastructura şoselei, anotimpul, condiţiile meteo şi gradul de iluminare a şoselei;
-starea tehnică a maşinii şi buna funcţionare a instalaţiilor de pe aceasta;
-starea conducătorului auto, al cărui comportament are cea mai mare influenţă asupra bunei desfăşurări a actului de conducere.
Prezentăm câteva elemente legate de producerea accidentelor de circulaţie determinate de starea de oboseală.
Pe timpul zilei
Starea de oboseală apare când şoferul este deja obosit la plecare sau a petrecut un număr mare de ore la volan.
Ea se agravează atunci când drumurile pe care se circulă sunt în stare proastă, nesemnalizate corespunzător sau cu semnalizare deficitară, dacă sunt acoperite cu zăpadă, mâzgă sau polei, dacă apar probleme tehnice la automobil, dacă îl apucă noaptea pe drum sau dacă are o stare de nervozitate acumulată în urma evenimentelor petrecute peste zi etc.
În toate aceste cazuri efectul de concentrare psihică suplimentară la care este supus îi solicită un consum mărit de energie pe care organismul, deja obosit, nu-l mai poate asigura în totalitate.
Şi mişcarea ritmică a ştergătoarelor de parbriz poate accentua starea de oboseală şi apariţia unei stări de semihipnoză scăzând nivelul de concentrare a atenţiei.
Acelaşi efect de slăbire a atenţiei îl mai pot produce şi unele panouri publicitare mari, divers colorate, dispuse pe marginea şoselelor, în apropierea semnelor de circulaţie care, fiind dispersate printre acestea, pot să nu fie observate la timp de şoferul obosit.
Pe timpul nopţii
Senzaţia de oboseală şi de disconfort psihic este accentuată, pe timp de noapte, dacă şoferul este orbit de luminile maşinilor care circulă din sens invers, de şoselele mărginite cu pomi şi stâlpi ce se succed la intervale regulate de timp provocându-i acestuia, pe lângă un sentiment de monotonie, o stare de semihipnoză, tocmai când majoritatea sistemelor sale de percepţie, dar mai ales văzul şi auzul, încep să funcţioneze cu randament scăzut.
Noaptea, senzaţia de oboseală se poate transforma uşor în stare de somnolenţă, care este cea mai periculoasă pentru şofer. La accentuarea acestei stări pot contribui şi mişcările de legănare produse de suspensia maşinii atunci când aceasta rulează pe o suprafaţă fără denivelări (iată că şi gropile noastre din asfalt sunt bune la ceva, ţinând treaz şoferul chiar dacă este obosit!).
Rulajul pe timp de noapte, pe şosele puţin circulate, fără semne de circulaţie, are si el o influenţă negativă asupra actului conducerii, deoarece apare un sentiment de singurătate pe care şoferul încearcă să-l atenueze accelerând pentru ajungerea cât mai rapidă în prima localitate, printre semeni.
Drept urmare va apăsa mai mult pedala de acceleraţie. Se va ajunge astfel la următoarea situaţiei: un şofer obosit, cu stări de percepţie şi de reacţie atenuate va circula cu viteză mărită şi nu va putea observa şi nici evita la timp eventualele obstacole apărute. Situaţia este complexă şi poate genera multe accidente de circulaţie.
Remedii
-somnolenţa provocată prin monotonie poate fi îndepărtată dacă veţi efectua opriri frecvente, de câteva minute, şi veţi executa mişcări de gimnastică ale corpului, capului şi membrelor, bând o cafea sau un suc;
-dacă somnolenţa apare în orele serii, când în mod normal dormiţi, trebuie să opriţi şi să vă odihniţi puţin deoarece corpul uman are un orologiu a cărui funcţionare trebuie respectată;
-când plecaţi la un drum lung odihniţi-vă suficient. Noapte dinaintea plecării trebuie s-o petreceţi odihnindu-vă şi nu stând la vreo petrecere;
-conduceţi mai ales în prima parte a zilei, care este perioada cea mai activă pentru şoferi. Faceţi câte o pauză după fiecare 100 de km rulaţi;
-vigilenţa scade în timpul zilei între orele 13.00-15.00 şi mai ales după ce aţi luat masa de prânz. Nevoia de siestă după prânz este şi mai accentuată pe timp călduros;
-medicamentele excitante care conţin cofeină sunt eficiente puţin timp deoarece întârzie pentru moment starea de somnolenţă, dar nu o evită. Nu luaţi înainte de plecare medicamente calmante sau somnifere şi evitaţi băuturile alcoolice.
