Președintele ACEA demontează programul Fit for 55 al Comisiei Europene

stații de încărcare mașini electrice ACEA Germania APIA ACAROM

Într-un document semnat de președintele ACEA se arată că „atâta timp cât șoferii din Polonia sau România vor trebui să călătorească 200 km pentru a găsi un încărcător, nu ne putem aștepta să cumpere mașini electrice”.

Opinia președintelui Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), Eric-Mark Huitema, este dată publicității în contextul în care Comisia Europeană a lansat în această vară propunerea de program de ecologizare „Fit for 55” care impune ca până în 2030 emisiile de CO2 ale mașinilor cu 55% față de cele din 2021, iar până în 2035 să se atingă chiar 100%.

„În practică, acest obiectiv de -100% s-ar traduce printr-o interdicție la nivelul UE a motorului cu ardere internă (ICE). Ca industrie, credem că toate opțiunile de propulsie au un rol de jucat în tranziția către neutralitatea climei, astfel încât Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe inovație în loc să interzică sau să prescrie anumite tehnologii”, consideră Eric-Mark Huitema.

Oficialul arată și că membri ACEA investesc acum miliarde de euro pe an în tehnologii de propulsie inovatoare și durabile, deoarece se angajează să reducă emisiile la zero. „Cu toate acestea, obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55% propus pentru 2030 este foarte provocator. Nu mă îngrijorează tehnologia vehiculului. De fapt sunt destul de încrezător că membrii noștri își vor juca rolul, făcând vehicule cu emisii zero disponibile în toate segmentele. Dar devine foarte clar că utilizarea pe scară largă a vehiculelor cu emisii zero va avea loc numai dacă reducerile de CO2 propuse sunt însoțite de obiective la fel de ambițioase pentru statele membre UE de a construi puncte de încărcare cu energie electrică și hidrogen”.

În unele state mașinile hibride sunt, în prezent, mult mai potrivite

În acest context, propunerea „Fit for 55” nu pare a fi realizabilă. Estimările anterioare enunțate chiar de experți ai Comisiei Europene au constatat că o reducere cu 50% a emisiilor de CO2 ar necesita aproximativ șase milioane de încărcătoare publice pentru vehicule electrice până în 2030, dar atunci când a prezentat propunerea, în iulie, CE nu s-a angajat să realizeze aceste stații de încărcare. A menționat doar că estimează instalarea a 3,5 milioane de puncte de încărcare până în 2030. Prin urmare, în timp ce producătorilor le impune valori stricte, în cazul infrastructurii necesare sunt discutate doar estimări.

Pentru a demonstra cât de neclar este programul „Fit for 55” în privința stațiilor de încărcare pentru mașini electrice și cu hidrogen, ACEA a realizat propriile cercetări de piață. Din acestea a rezultat, conform LifeNews.ro, că 70% dintre încărcătoarele din UE sunt concentrate acum în doar trei țări – Olanda (66.665), Franța (45.751) și Germania (44.538). Combinate, aceste țări reprezintă doar 23% din suprafața totală a Uniunii.Restul de 30% din infrastructura de încărcare este răspândită deci pe 77% din teritoriul UE.

„Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este că această amplasare a infrastructurii de încărcare are două planuri diferite și se dezvoltă de-a lungul liniilor de demarcație între statele mai bogate ale UE din Europa de Vest și țările cu un produs intern brut (PIB) mai mic pe cap de locuitor din Europa de Est, Centrală și de Sud. Mari țări din UE, cu suprafețe considerabile dar cu un PIB mai mic, precum Polonia, Spania sau România par să rămână în urmă. (…) Vânzările de mașini electrice sunt direct legate de nivelul de trai al unei țări. Asta înseamnă că accesul la vehiculele cu încărcare la priză (ECV) rămâne o problemă majoră pentru mulți europeni. În timp ce mașinile electrice și mașinile hibride plug-in au reprezentat peste 10% din vânzările totale din UE anul trecut, există zece state membre care au avut o cotă ECV mai mică de 3% în 2020”, arată președintele ACEA.

Studiile ACEA arată că țările cu o cotă de piață a mașinilor electrice sub 3% au un PIB mediu pe cap de locuitor sub 17.000 de euro. Este cazul statelor membre UE din Europa Centrală și de Est, de exemplu, dar și al Greciei. În schimb, o cotă ECV de peste 15% se regăsește doar în țările mai bogate din nordul Europei cu un PIB de peste 46.000 de euro.

În majoritatea țărilor UE, vehiculele electrice hibride fără încărcare la priză (HEV) domină piața autovehiculelor cu motor alternativ, 15 țări având o cotă HEV de peste 10%. Pentru mulți oameni, vehiculele care combină un motor cu ardere internă (ICE) cu un motor electric alimentat cu baterii se potrivesc perfect. Este vorba, în special, de țările în care lipsesc punctele de încărcare sau mașinile electrice cu baterie sunt încă prea scumpe pentru veniturile actuale ale populației.

Cu toate acestea, în opinia lui Huitema, mașinile hibride (HEV) „joacă un rol important în tranziția către neutralitatea climatică. Dar ce se va întâmpla cu aceste mașini dacă CE intenționează să interzică complet ICE după 2035?”.

ACEA: Infrastructură deficitară de încărcare în România și Polonia

Continuând raționamentul, președintele ACEA arată și că, pe lângă puterea de cumpărare, cetățenii din unele state UE sunt opriți de la cumpăra mașini electrice și de problema infrastructurii de încărcare a acestora.

„Pentru că europenii din Grecia, Lituania, Polonia și România, de exemplu, trebuie să călătorească 200 km sau chiar mai mult pentru a găsi o stație de încărcare, nu ne putem aștepta ca ei să cumpere o mașină 100% electrică, indiferent de intențiilșe celor de la Bruxelles. ACEA a descoperit recent că există o lipsă gravă de puncte de încărcare pentru mașinile electrice atunci când ne uităm la rețelele de drumuri ale statelor membre ale UE. Zece țări nu au nici măcar un singur punct de încărcare pentru fiecare 100 de kilometri de drumuri principale. Și nu ar trebui să fie o surpriză faptul că acele țări (cu excepția Ungariei) au, de asemenea, o cotă de piață a mașinilor electrice de mai puțin de 3%. Există doar patru state membre care au mai mult de 10 încărcătoare pentru fiecare 100 km”, a arătat președintele ACEA.

El a dat ca exemplu chiar țara sa natală, Olanda care are aproximativ 47,5 stații de încărcare la 100 km. Contrastul cu o țară vastă, de opt ori mai mare, precum Polonia este imens. În acest stat există acum doar un punct de încărcare pentru fiecare 250 km de drum.

Prin studiile și cazurile concrete prezentate, Eric-Mark Huitema, a ținut să demonstreze că „propunerea Comisiei Europene privind infrastructura de încărcare cu combustibili alternativi (AFIR), ca parte a „Fit for 55”, nu își poate atinge scopul! Salutăm ideea unor obiective obligatorii pentru încărcarea și alimentarea punctelor de alimentare în fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE, dar propunerea AFIR nu este complet sincronizată cu obiectivele ambițioase de CO2 ale Comisiei”.

Concluzionând, șeful asociației care grupează toate marile companii producătoare de mașini arată că „marele pericol este că progresul realizat în câteva țări bogate din Europa de Vest distrage factorii de decizie politică de la Bruxelles de la starea precară a rețelei de încărcare din alte state ale UE și de la faptul că pentru mulți europeni accesibilitatea la mobilitatea individuală este pusă tot mai mult sub presiune”.

– În august, mașinile cu încărcare la priză au depășit diesel-urile în Europa
– ACEA: Bulgaria, peste România la densitatea stațiilor de încărcare pentru mașini electrice

 

Tu, ce părere ai?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Explorați mai mult

Scroll to Top