Rodajul electronic

Rodajul cuprinde perioada de funcţionare a unui motor sau a unui ansamblu mecanic sau electric în care se face o ajustare benefică funcţionării ulterioare în regim normal, la parametri nominali.

Trecerea curentului electric se poate explica simplu prin deplasarea electronilor prin structurile cristaline de cupru şi prin cristalele de siliciu şi din alte aliaje (prin componentele electronice ale radioreceptoarelor, de exemplu). Astfel, şi componentele unui sistem audio  trebuie să aibă o perioadă de rodaj, în care vor ajunge la parametri normali de funcţionare. 

De obicei prima impresie ce se formează după prima audiţie, după ce a fost montat sistemul audio pe automobil, este una parţial eronată. La unele componente, cum ar fi difuzoarele, schimbările după rodaj pot fi radicale. Timpii de rodaj sunt cu atât mai mari cu cât respectiva componentă este mai complexă, cu atât materialele componente sunt mai stabile la factorii de mediu sau mai puţin susceptibile transformărilor. 

Orientativ, aceşti timpi de rodaj se află distribuiţi între câteva ore şi câteva zeci de ore, fiind mai scurţi pentru cabluri şi pentru difuzoarele de frecvenţă înaltă (tweetere) şi mai lungi pentru difuzoarele de frecvenţe medii şi joase. 

În perioada de rodaj sistemul audio va suna din ce în ce mai bine. Însă se poate spune că acesta s-a „aşezat” abia după un timp de circa 100 de ore de funcţionare, timp ce variază şi în funcţie de modul în care se face rodajul. 

În perioada de rodaj, în echipamentele audio, la nivelul componentelor electronice, au loc atât procese vibratorii mecanice, cât şi procese termice ce duc la variaţia structurii interne a componentelor şi a parametrilor către o valoare stabilă pentru o perioadă lungă de timp. Pentru difuzoare este necesar ca această perioadă de rodaj să cuprindă o fază esenţial mecanică. 

Toate componentele fizice ale difuzorului, în special suspensia şi burduful, nu au de la început elasticitatea pentru care au fost calculate să funcţioneze fiind mai rigide. Parametrii unui difuzor se măsoară în laborator după o funcţionare de cel puţin 50 de ore, perioadă în care toate componentele sale se fixează mai bine şi au loc modificări în ceea ce priveşte eliberarea tensiunilor interne create la montaj. 

Şi la nivelul membranelor boxelor au loc modificări datorate funcţionării. Acest lucru nu este evident la membranele din celuloză, ale cărot structură în plan molecular este mai stabilă, dar este evidentă la membranele din polipropilenă sau din fibre de carbon. La acestea are loc un proces similar celui din materialele mecanice, proces de modificare a vitezei de propagare a sunetului prin material. 

La nivelul incintelor cea mai evidentă este deplasarea frecvenţelor de rezonanţă către frecvenţele calculate. Pentru incintele bass-reflex şi cele band-pass acest lucru înseamnă o modificare completă a răspunsului ce se îmbunătăţeşte, mergând spre liniarizare. 

Unii producărori recomandă o perioadă de rofaj foarte lungă (până la 200 de ore). Pentru a reduce aceste perioade se folosesc semnale dintr-un generator sau CD-uri speciale cu astfel de semnale. La rodajul difuzoarelor se recomandă folosirea frecvenţelor foarte joase (subsonice), cu amplitudine foarte mare, care mişcă membranele pe toată cursa proiectată. La rodajul componentelor electronice se folosesc semnale cu ampitudini şi spectre aleatoare. 

Au fost făcute CD-uri speciale ce conţin astfel de informaţii şi care pot fi puse în CD-player în mod „repetat” pentru a fi lăsate în stare de funcţionare o zi întreagă, realizându-se astfel un rodaj accelerat. Aşadar, pentru a obţine un sistem audio complex şi de calitate foarte bună, este nevoie de multă experienţă pentru a face reglajele necesare şi a permite să se rodeze toate elementele lui. 

Tu, ce părere ai?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Explorați mai mult

Scroll to Top