Supraîncălzirea

Uneori ne întâlnim cu situaţii critice, neprevăzute, generate de funcţionarea anormală a autovehiculului. Considerăm că este absolut necesar să se cunoască cel puţin modul de ieşire din aceste situaţii şi, de aceea, prezentăm în continuare câteva sfaturi.

Traseele lungi, căldura ridicată a verii, maşina foarte încărcată cu persoane şi bagaje sunt câteva cauze care produc supraîncălzirea motorului. Nedepistate la timp şi neînlăturate cauzele care au produs-o, această defecţiune poate avea urmări dintre cele mai grave asupra stării tehnice a motorului prin griparea lui sau arderea garniturii de chiulasă.

Cum apare supraîncălzirea
Supraîncălzirea poate fi produsă de mai mulţi factori:
-Lipsa parţială a uleiului din motor.
-Defectarea pompei de apă.
-Defectarea termostatului.
-Întinderea incorectă sau ruperea curelei de ventilator.
-Regimul termic necorespunzător funcţionării normale a motorului.
-Lipsa parţială sau totală a lichidului de răcire, prin scurgerea sa neobservată la timp din radiator sau din conductele instalaţiei.

Cele mai multe tendinţe de supraîncălzire apar mai ales în perioada caniculară, când automobilele sunt suprasolicitate în traficul aglomerat al marilor oraşe mergând „bară la bară”, cu viteze mici ce nu permit o răcire suficientă prin curenţi de aer sau staţionând cu motorul pornit minute în şir în aglomeraţii.

Ce este de făcut?
Primele indicaţii că ceva nu este în regulă le obţinem de la aparatura de bord. Dacă termometrul ne indică o valoare a temperaturii lichidului de răcire peste cea normală, adică peste 900C, a apărut fenomenul de supraîncălzire şi este cazul să facem primele investigaţii. Nu trebuie să aşteptăm aprinderea becului roşu pentru a vedea ce se întâmplă.

Alte indicaţii le putem obţine observând prezenţa unor scurgeri de lichid sau de aburi sub capota motorului. Dacă ne aflăm în plin trafic şi ne este deocamdată imposibil să tragem pe dreapta drumului vom încerca să coborâm temperatura motorului cu câteva grade Celsius prin cuplarea încălzirii şi coborârea geamurilor habitaclului.

Scăderea temperaturii astfel obţinută este foarte mică şi de scurtă durată deoarece lichidul de răcire introdus de noi în circuit se va încălzi şi el destul de repede ajungând din nou la temperatura de supraîncălzire, foarte periculoasă pentru motor.

După ce reuşim să tragem pe dreapta vom ridica capota şi vom observa funcţionarea motorului pe loc, la relanti. Eventualele pierderi sau scurgeri de lichid de răcire prin racorduri sparte sau crăpate se pot observa uşor. Despre defectarea pompei de apă ne va anunţa zgomotul anormal făcut de aceasta. Dacă nu sunt astfel de zgomote sau scurgeri de lichid vom opri motorul pentru a-l lăsa să se răcească.

[_newpage_]

Între timp vom verifica întinderea curelei de ventilator. Săgeata curelei ventilatorului, la o apăsare uşoară cu degetul, nu trebuie să fie mai mare de 8-10 mm. Dacă aveţi ventilator electric de la sonda termometrică legaţi-l direct la sursa de curent pentru ca să  funcţioneze permanent. Dacă nici ventilatorul nu este de vină, vom verifica nivelul lichidului de răcire în vasul de expansiune şi apoi în radiator, dar vom putea deschide buşonul radiatorului numai după răcirea motorului.

Deschiderea buşonului radiatorului când motorul este supraîncălzit poate produce accidente foarte grave, arsuri mai ales, prin expansiunea rapidă a vaporilor supraîncălziţi. De cele mai multe ori, după completarea nivelului lichidului de răcire în vas şi în radiator temperatura motorului reintră în valorile normale.

Atenţie! Nu adăugaţi apă rece în motorul supraîncălzit deoarece riscaţi să deterioraţi blocul motor. Aşteptaţi răcirea motorului şi apoi completaţi-l cu lichid de răcire sau apă distilată. Dar nu vă culcaţi pe laurii victoriei căci, dacă nu aţi depistat locul pe unde s-a pierdut lichidul de răcire, nu aţi rezolvat defecţiunea. Scurgerile pot contionua şi pot avea loc mai ales pe la capetele racordurilor, pe la unele coliere slăbite sau prin prelingeri din celulele radiatorului şi pot fi depistate prin observare atentă a funcţionării motorului pe loc.

Racordurile sau conductele crăpate trebuie înlocuite rapid cu altele din rezerva noastră sau apelând la ajutorul altui şofer mai bine aprovizionat. Cârpirea lor cu bandă adezivă este un paleativ, deoarece pe parcurs scurgerile vor continua şi vor trebui completate mereu cu lichid de răcire sau apă distilată.

Dacă motorul se supraîncălzeşte în mod frecvent vara, de vină poate fi şi colmatarea radiatorului din sistemul de răcire cu praf, frunze, gâze moarte, diferite gunoaie sau noroi etc. Cu un furtun cu apă sub presiune puteţi spăla exteriorul radiatorului de sus în jos, pentru a înlătura impurităţile dintre aripioarele de răcire şi a permite trecerea fluxului de aer de răcire printre ele.

Dacă nu am depistat scurgeri, cureaua ventilatorului este bine întinsă, pompa de apă funcţionează normal, radiatorul este în regulă, iar nivelul lichidului în vas şi în radiator este corect, însă supraîncălzirea motorului persistă, putem concluziona că este de vină termostatul. În caz de defectare a termostatului acesta rămâne de obicei închis sau parţial închis blocând circulaţia lichidului de răcire din motor spre radiator.

Îl vom demonta din racordul de sus al radiatorului şi ne vom continua călătoria fără el până la prima staţie service sau primul magazin de piese auto de unde vom cumpăra alt termostat în bună stare. Cu prima ocazie îl vom monta în locul celui defect.

Preveniţi avariile grave
După ce aţi remediat cauzele supraîncălzirii este bine să verificaţi nivelul şi calitatea uleiului din motor pe joja de ulei. De multe ori, după o funcţionare defectuoasă, neobservată la timp, se poate arde garnitura de chiulasă. În acest caz nivelul uleiului va creşte mult peste semnul de maxim, iar culoarea sa se va modifica complet, căpătând o tentă ruginie, maronie, leşioasă, arătându-ne astfel că lichidul antigel l-a impurificat.

[_newpage_]

Este o defecţiune gravă care necesită oprirea motorului şi intervenţia imediată a specialiştilor din service. Nu veţi mai putea continua deplasarea decât tractat. O dată la doi ani, când înlocuiţi lichidul de răcire, trebuie să faceţi şi curăţirea instalaţiei de depunerile de calcar şi de alte săruri. În acest fel veţi mări capacitatea de răcire a radiatorului. În comerţ se găsesc dezincrustanţi speciali pentru acest scop. Utilizarea lor este simplă. Se goleşte instalaţia de răcire şi se umple cu apă distilată.

Se adaugă soluţia de dezincrustare în apă şi se lasă motorul să funcţioneze până se observă pe termometrul de bord deschiderea termostatului. Din acel moment motorul va mai funcţiona cel puţin zece minute. După o oră de la oprirea motorului se goleşte apa distilată şi se introduce lichidul de răcire nou, preparat din antigel concentrat şi apă distilată, în proporţie de 50% din fiecare. Aceste proporţii vor asigura o temperatură de congelare de -380C, suficientă pentru funcţionarea fără riscuri a motorului pe timp de iarnă în climatul tării noastre.

Un ultim sfat
După ce aţi efectuat operaţiunea de dezincrustare vă puteţi întâlni, uneori, cu o nouă problemă. Radiatorul poate începe să curgă prin microfisurile care au fost astupate anterior de particulele de calcar. Bineînţeles că va trebui să-l duceţi şi pe el la reparat sau să-l înlocuiţi.

Vara, rulaţi pe vreme răcoroasă, dimineaţa sau seara, evitând miezul zilei când este caniculă. Noaptea ar fi de preferat să circulaţi, dar atunci vă pasc alte pericole mai mari şi de aceea nu o recomand. Şi, mai contează foarte mult să stabiliţi un regim de turaţie optim al motorului.

La motoarele de benzină acest regim se situează între 3000-3500 rotaţii pe minut, iar la motoarele diesel cam de la 2.400-2.600 rotaţii. Puteţi afla turaţia optimă pentru temperatura motorului pe caniculă privind termometrul de bord şi observând valoarea temperaturii. Dacă temperatura nu va mai creşte şi se stabilizează în jurul unei anumite turaţii, aceasta este turaţia de echilibru.

Adaugati comentariu