Moscova poate reprezenta, fără îndoială, alături de Sankt Petersburg, subiect pentru un tom întreg. Ne vom rezuma însă la câteva dintre reperele importante ale unui oraș cu o istorie și relevanțe uriașe la nivel global.
- Fondat: 1147
- Populația: 12,3 milioane
Este un centru politic major, economic, cultural, științific, religios, financiar, educațional și de transport al Rusiei și al întregului continent. Moscova este orașul cel mai nordic cu o populație care depășește 10 milioane de locuitori, orașul cu cel mai mare număr de locuitori din Europa și al șaselea din lume.
Deși probe arheologice indică faptul că sit-ul a fost ocupat încă din timpuri neolitice, orașul Moscova a fost prima dată menționat în cronicile Ruseisi în anul 1147. Moscova a devenit (1271) scaunul marilor duci Vladimir-Suzdal,care mai târziu și-au însușit titlul de mari duci ai Moscovei. În timpul domniei lui Dmitri Donskoi, primele ziduri de piatră ale Kremlinului au fost construite (1367). Moscova, sau Muscovy, și-a câștigat supremația prin poziția să la intersecția dintre rutele de comerț, poziția de conducător prin luptele și victoriile contra tătarilor, și învecinarea cu principatele prin suzeranitate muscovită.
Până în secolul al XV-lea, Moscova devenise capitala statului național Rusia. Și în 1547 Marele Duce Ivan IV a devenit primul care să-și asume titlul de țar. Moscova era de asemenea sediul Mitropoliei (mai târziu Patriarhiei) Bisericii Ruse Ortodoxe încă de la începutul seculului al XIV-lea. Este un centru de comerț important încă din Evul Mediu și centrul multor meșteșugări.
Ars de către tătari în anul 1381 și iar în 1572, orașul a fost acaparat de către polonezi în “Timpul Problemelor”. În 1611, moscoviții sub îndrumarea lui Kuzma Minin (un măcelar) și Prințului Dmitri Pozharski, au atacat garizoana poloneză și au forțat trupele poloneze rămase să se predea în anul 1612. Creșterea la scară mare a manufacturii în Moscova a secolului al XVII-lea, care necesita o ieșire spre mare, a fost decisivă în construirea St. Petersburg-ului la Marea Baltică. Capitală a fost atunci mutată la St. Petersburg în anul 1712, dar viața culturală și socială a continuat neîntrerupt la Moscova, orașul rămânând centrul religios al Rusiei.
Construit în mare parte din lemn până în secolul al XIX-lea, Moscova a suferit mai multe incendii, cel mai notabil fiind cel din timpul lui Napoleon I din anul 1812. Contele Rostopchin a negat acuzațiile conform cărora el ar fi început incendiul pentru a alunga francezii. Oricare ar fi fost cauza, focul a aprins o revoltă anti-francezi printre țărani, ale căror raiduri, împreună cu iarna grea, au ajutat la forțarea retragerii lui Napoleon.
Reconstruită, Moscova a dezvoltat începând cu anii 1830 o industrie majoră a textilelor și metalurgiei. În timpul secolului al XIX-lea și al XX-lea, a fost centrul atenției al mișcărilor cooperative Zemstvo și Slavophile, devenind sediul principal al mișcării muncitorimii și al democrației sociale.
În 1918 guvernul sovietic a mutat capitala înapoi la Moscova înregistrându-se astfel o creștere economică spectaculoasă a orașului, a cărui populație s-a dublat între anii 1926 și 1939, apoi încă o dată între anii 1938 și 1992.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Moscova a fost scopul ofensivei germane. Deși avangarda de bază a germanilor a fost oprită la numai 32-40 km de centrul orașului, Moscova nu a suferit practitc nici o pagubă în timpul războiului.
