Autostrăzile Moldovei nu există nici pe hârtie

Pentru cele trei mari proiecte de infrastructură rutieră destinate Moldovei – Autostrada Tg.Mureş-Iaşi-Ungheni, Autostrada Braşov-Bacău şi drumul de mare viteză Ploieşti-Paşcani - nu există nici măcar studii de fezabilitate finalizate. Cu alte cuvinte, fără trasee, aceste proiecte nu există nici măcar pe hârtie.

Dacă este să îi cităm pe reprezentanţii Ministerului Transporturilor, în 2018, pentru regiunea Moldovei, urmează “să fie demarate demersurile pentru implementarea fazei de proiectare şi execuţie a 95 km. de autostradă” (tronsonul Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni din A8), vor fi parcurse “mare parte din etapele necesare elaborării documentaţiei tehnice pentru implementarea celor 329 km. de drum de mare viteză” (Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani), iar pentru alţi 145 km. de autostradă sau drum expres (Braşov-Bacău) “vor fi lansate procedurile de achiziţie publică, luându-se în calcul inclusiv semnarea şi demararea contractelor”.

Dacă citim, însă, cu atenţie şi ignorăm cifrele, realizăm că, de fapt, nici în 2018 nu va fi mutată vreo piatră pe traseul marilor magistrale rutiere care ar trebui să traverseze Moldova. Practic, promisiunile reprezentanţilor MT, “umflate” de cifrele menite să ameţească românul avid de drumuri moderne, nu se referă decât la elaborarea documentaţiilor tehnice.

Autostrada Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni

Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din Moldova, Autostrada Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni (A8 Montana) este unul dintre cele mai importante proiecte, urmând să realizeze legătura cu Transilvania şi, mai departe, prin viitoarea Autostradă A3, cu vestul Europei. Dar, dincolo de rolul strategic pe care îl clamează periodic oficialii Guvernului, viitoarea investiţie nu are nici Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor economico-financiari, nici studii de fezabilitate finale şi nici Acord de Mediu.

Povestea autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 311 km, a început în 2007. Intitulată “Est – Vest” sau, mai simplu, “Montana” – A8, aceasta ar urma să scoată Regiunea de Nord-Est din izolare şi să conecteze Republica Moldova cu Uniunea Europeană.

Potrivit conducerii Ministerului Transporturilor, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) încă studiază problema vechilor studii de fezabilitate, adică dacă acestea trebuie sau nu actualizate/completate. Poate că nu par foarte importante, dar studiile de fezabilitate ale unui proiect de infrastructură rutieră sunt cele care stabilesc elementul esenţial al investiţiei: traseul. Odată rezolvată dilema “actualizare/completare”, vor fi întocmite caietele de sarcini, va fi apoi organizată o licitaţie şi, în cel mai bun caz, anul viitor studiile de fezabilitate va fi, în sfârşit, finalizate. Apoi se va trece la întocmirea caietelor de sarcini pentru execuţia propriu-zisă şi la organizarea licitaţiilor pentru construcţia celor patru tronsoane. Astfel, vor mai trece cîteva luni până va fi anunţat câştigătorul şi cam tot pe atât pentru rezolvarea contestaţiilor. Dacă nu ne mutăm din ţară până atunci, în 2030 ar exista şanse să traversăm Carpaţii, la volanul maşinii, pe ruta Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni.

Şi cum problemele nu vin decât în perechi, autorităţile mai au un element esenţial de stabilit pentru această autostradă: finanţarea. Momentan, nu au niciun….eurocent.

Dar să nu anticipăm prea mult şi să vedem care sunt planurile concrete ale Ministerului Transporturilor.

 

Citiţi articolul integral pe www.floteauto.ro

Adaugati comentariu