Nu este un secret faptul că noua eră Dacia, sub umbrela Renault, a pornit cu ideea de a oferi “țărilor emergente” un vehicul low cost. Dar, în cei 20 de ani trecuți de la primul Logan, totul a evoluat – Dacia a devenit un proiect global, cu rol activ în mai multe segmente, țările emergente de atunci s-au apropiat de țările dezvoltate, iar calitățile reale pe care le are noul Duster l-au impins printre cele 7 finaliste ale celei mai relevante competiții din industria auto europeană – Car Of The Year.
Dintre cei 60 de membri ai juriului COTY, probabil că sunt printre puținii contemporani cu chinurile facerii proiectului Dacia de 5000 de USD, demarat la sfarșitul anilor ’90. Doar că, spre deosebire de colegii din alte țări, care priveau atunci detașați, intrigați și poate amuzați evoluția ideii domnului Louis Schweitzer, președintele de atunci al grupului Renault, eu, ca român, am fost implicat în susținerea cu toate forțele a acestui proiect, pentru că alternativa ar fi fost închiderea mărcii Dacia.
Firesc, ca ziarist, nu am fost lăsat să văd toate detaliile proiectului. Dar prietenul meu, domnul Constantin Stroe, cel care era director general la Dacia în acel timp și pe care îl putem numi salvatorul Dacia, era mai mult decât entuziast și, încă din 1998, amintea de extinderea gamei cu un model 4×4. Noi ne uitam în paralel la acel timp la evoluția Skoda, care tocmai fusese preluată de Volkswagen și eram oarecum invidioși, pentru că Dacia urma să fie clar declarată ca fiind low cost, în timp ce în Cehia se fabricau deja autoturisme moderne. În acest context, în ciuda promisiunilor domnului Schweitzer și a entuziasmului domnului Stroe, nu aș fi crezut atunci că Dacia se va dezvolta atât de mult, că va ajunge să se vândă cu succes peste tot, inclusiv în țările bogate, sau că un model Dacia va ajunge în finala European Car Of The Year. Interesant este faptul că, în primii ani, părea că nici măcar cei de la Renault nu credeau în Dacia, care, mult timp, era trecută în rapoartele oficiale undeva spre coadă și cât se poate de sumar. La fel de adevărat este faptul că am avut la Dacia francezi ca Manuel Gomez (primul președinte al consiliului de administrație Dacia), Christian Esteve sau Francois Fourmont, care s-au bătut cu succes pentru ca Dacia să fie astăzi ceea ce este.
Duster a fost, în 2010, modelul care a desprins Dacia de epoca low cost, atrăgând până astăzi peste 2,5 milioane de clienți la nivel global. A fost unul dintre cele mai bine vândute SUV-uri de segment B din Europa din 2018 până astăzi, datorită caracteristicilor sale dinamice și raportului preț/prestații.
Noul Duster este un model care a realizat o ruptură spectaculoasă de generațiile anterioare. Avem o cu totul linie de design, mult mai brutală, care parcă declară că noul Duster se descurcă în orice situație. Impresia asta este accentuată de la volan, de unde vezi o capotă profilată, care îți sugerează ca te afli la bordul unui vehicul puternic. Este de remarcat motorizarea hibridă eficientă, în ciuda unor schimburi ciudate ale treptelor in cutia de viteze – de multe ori turația motorului crește nejustificat, până la schimbarea treptei superioare. Interiorul este spectaculos de departe, cu suprafețe și linii care se intersectează într-un ansamblu inedit. Din păcate, toate materialele interiorului sunt spartane, ca și cum Duster ar fi o mașină militară. O surpriză plăcută este echiparea cu senzori de proximitate laterali.
Trebuie să menționez ca domnul Denis le Vot, CEO Dacia a fost singurul șef de marcă care a venit la Tannis să interacționeze pe viu cu membrii juriului Car Of The Year și să ia impresii la cald de la noi. A fost de acord cu observațiile mele, așa cum și eu am fost de acord cu mențiunile lui, cu faptul că și noul Duster se învârte în jurul ideii de “smart buy”, adică alegere rațională.
Firesc, domnul Denis le Vot era încrezător în Duster și spera că va ajunge cel puțin între finaliste. Pentru moment… asta s-a întâmplat. Să vedem locul după marea finală!
