TEST COMPARATIV: Vehicule neconvenționale

Iubitori de mașini, luați o pauză! Următoarele pagini sunt dedicate celor care vă “croșetează” prin trafic, enervându-vă la culme pentru că ajung la destinație înaintea oricărui autoturism. Le-am adunat vehiculele laolaltă, într-un test comparativ, pentru a stabili care este campionul mobilității electrice.

Provocare: dimineața, în traficul congestionat, aruncați o privire prin mașinile care vă înconjoară. Câte dintre ele transportă, pe lângă șofer, un al doilea călător? Mult prea puține, de aici și aglomerația infernală și, implicit, o stare generală de iritare care planează asupra arterelor urbei.

Unde mai pui că vine câte un biciclist (sau, mai nou, un „trotinetist”) care face slalom printre mașini, punând, parcă, paie pe foc! Azi m-am decis să flutur steagul alb și, pacifist din fire, ies din mașină și intru în tabăra adversă, testând patru dintre cele mai la modă gadget-uri de transport urban.

 

Dacă bicicleta și trotineta electrică sunt prezențe care nu mai impresionează, ceilalți doi concurenți, revoluționarul scuter Stigo Plus și jucăria preferată a copiilor – hoverboardul, sunt rar folosite ca mijloace de mobilitate urbană. Scopul nostru este, însă, clar: să stabilim pe care te poți baza pentru a te deplasa rapid și comod în oraș. De la mic la mare, începem testul cu hoverboardul Razor Hovertrax 2.0.

 

La o primă privire, nu pare decât o jucărie galbenă, culoare care te face să nu-l prea iei în serios, însă e suficient să-l privești mai atent, pentru a înțelege că nu ai de-a face cu „bucata de plastic” pe care se dau puștii prin parc. În primul rând, cele două motoare care dezvoltă împreună 350 W și care antrenează independent fiecare roată, sunt suficiente pentru a imprima o viteză maximă de 13 km/h, atâta vreme cât ai sub 100 kg și ești în stare să-ți menții echilibrul pe o placă articulată la mijloc. Totuși, în realitate, motoarele nu debordează de putere.

Principiul de deplasare e simplu ca și la Segway: te înclini în față – mergi înainte, te înclini în spate – mergi înapoi, iar ca să virezi, apeși mai tare cu vârful piciorului din exteriorul curbei. Sigur, poți chiar să și întorci pe loc, dacă apeși simultan cu vârful unui picior și cu călcâiul celuilalt. Nu e greu și în principiu oricine poate s-o facă, mai ales că Hovertrax are un mod de funcționare dedicat începătorilor (learning) și – țineți-vă bine – funcție self-levelling, care îi permite să-și mențină singur echilibrul din secunda în care îl pornești, chiar și când cazi de pe el, fără să zgârie podeaua sau să se zgârie el de asfalt.

Nici nu e de mirare, când ai de-a face cu cea mai mare companie producătoare de echipamente electrice recreaționale. Colegul nostru are 70 kg și a reușit să-l folosească continuu

timp de o oră (aproximativ 9-10 km), ajutat de bateria Li-Ion LG, de 36 V (care se poate schimba în 5 secunde la nevoie). Calitatea finisajelor și a materialelor este ireproșabilă: platforma este căptușită cu cauciuc aderent, șasiul este realizat din polimer rezistent la impact, iar roțile au jante din aluminiu.

Construcția solidă se reflectă și în greutatea relativ mare a „jucăriei” (12,2 kg), care îi penalizează oarecum mobilitatea. Și, dacă tot ne-am apucat s-o criticăm, mergem până la capăt: hoverboardul nu poate fi ridicat de la sol fără a-i opri motorul, pentru că roțile se învârt în sensuri opuse, de aceea, la repunerea pe sol smucește. În plus, nu se pot coborî/urca borduri, indiferent cât de mici cu el, din motive de menținere a echilibrului, fapt care face necesară ridicarea de la sol.

Nu are nici aplicație dedicată sistemelor de operare IOS și Android, nici conectivitate Bluetooth. Are, în schimb, cel mai mic preț din grup: 1.799 lei. În final, Hovertrax 2.0 rămâne exact ceea ce a fost gândit să fie: un vehicul recreațional de primă clasă, fără veleități de mijloc de deplasare urbană. Nu este cazul scuterului Stigo Plus, un vehicul bun la toate, ușor și compact, care poate fi deopotrivă „călărit” sau plimbat cu metroul. Sistemul de pliere este ultra-ingenios, fiind necesare doar trei mișcări simple: tragi de clapetă, împingi de șa și pivotezi ghidonul, totul în două secunde!

Pliat, Stigo ocupă puțin loc și poate fi ușor deplasat (aidoma unui troler), chiar și de către doamne, pentru că are mâner și rotițe și cântărește 15,3 kg, fiind confecționat din aluminiu. Nu are suspensie, dar are roți de 12 inci cu aer care amortizează denivelările mici. Este incredibil de ușor de folosit, nu ai nevoie de timp de acomodare și, deși poate părea subdimensionat, odată ce cobori în șa realizezi că stai extrem de natural pe el: greutatea corpului se distribuie egal între palme, șezut și tălpi, șaua este orizontală, deci nu aluneci spre înainte, iar spatele stă relaxat.

 

Pe scurt – autonomia de 30-40 km promisă de producător și asigurată de bateria de 11,6 Ah (vreo 40 km, în cazul nostru) este parcursă extrem de comod. Pentru a-l porni, trebuie să apropii cheia magnetică de cititor și, deși nu este un antifurt propriu-zis, măcar oferă satisfacția că hoțul nu îl poate folosi fără aceasta. Viteza maximă pe care colega noastră a atins-o cu Stigo Plus a fost de 28 km/h, în condițiile unei greutăți de 50 kg, deci cei 25 km/h declarați de producător în condițiile unei greutăți de maximum 100 kg sunt perfect plauzibili.

Accelerează rapid și are frâne extrem de eficiente – V-brake pe față, disc pe spate – foarte prompte și ușor de dozat. Minusuri? Niciunul evident, dar dacă sunteți o persoană căreia nu-i plac „luminile reflectoarelor”, căutați în altă parte: scuterul estonilor atrage toate privirile și zâmbetele de simpatie! Prețul? 5.899 lei pentru versiunea Plus testată de noi, dar dacă vă mulțumiți cu o autonomie de 15-20 km, puteți opta pentru versiunea de bază, mai ieftină cu 700 lei și mai ușoară cu 1,2 kg. Și mai ieftină este trotineta Joyor T5S, un mastodont al mobilității urbane, de 18,5 kg, cu o platformă de 19,5 cm lățime și un metru lungime, care poate acomoda un adult și un copil.

Singura condiție: să nu depășească sarcina utilă de 120 kg! Încă din primii metri am realizat cât de confortabilă este godzilla, cu suspensii duble, cu arcuri și amortizoare pe puntea față, respectiv cu două amortizoare pe spate. Adio zdruncinături la trecerea peste denivelări: T5S pare că plutește pe șosea, indiferent de calitatea ei! Roțile de 10 inci pline cu aer ajută la menținerea confortului maxim și trec cu ușurință peste praguri mai mici de 4 cm.

Ca să oprească 138,5 kg (sarcina totală) în siguranță, chinezii au optat pentru frâne cu discuri imense, dar care necesită o ușoară acomodare la sarcină redusă. În mers, menținerea vitezei constantă pentru 2 secunde activează pilotul automat: eliberezi maneta accelerației, iar trotineta menține singură viteza, până când frânezi sau accelerezi din nou. Pornirea este simplă: împingi ușor cu piciorul, ca la o trotinetă mecanică și apeși accelerația. Ține-o apăsată continuu și vei atinge 40 km/h (eu am 65 kg și am atins 43 km/h, respectiv 48 km/h la vale!). Mergi cu ea judicios și poți atinge fără probleme o autonomie de 60 km (la 35 km abia scăzuse prima liniuță din 4).

Există trei trepte de viteză selectabile de la butonul din dreapta display-ului: 15, 28 și 40 km/h. Ca și toate celelalte vehicule din test (mai puțin hoverboardul, care are un sistem simplu de LED-uri), T5S este echipat cu far și stop, dar spre deosebire de restul are inclusiv semnalizatoare! Sistemul de pliere, deși simplu conceptual, necesită forță brută, fiind potrivit mai ales pentru bărbați.

Foarte reușită este soluția amplasării bateriilor în podea, pentru că păstrează centrul de greutate coborât și distribuie excelent masele pe roți, fapt care permite viraje negociate rapid și elimină tendința de basculare la frânele bruște. În cazul bicicletei Bizobike Emotion III (4.870 lei, inclusiv husa de transport și depozitare), acumulatorul de 24 V/8Ah cântărește 1,2 kg și se află ascuns în cadru, fiind ușor de înlocuit prin plierea cadrului.

Acesta alimentează un motor de 200 W, care nu propulsează singur bicicleta, ci asistă biciclistul la pedalare. Gradul de asistare variază de la 1 la 5, iar bicicleta are 7 pinioane, schimbător Shimano Altus și o singură foaie. Dacă alegi valoarea maximă a asistării electrice, puterea dezvoltată de motor poate fi de-a dreptul impresionantă: singura limitare este frecvența cu care poți învîrti la pedale, viteza maximă indicată pe display pe care am reușit s-o atingem fiind de 47 km/h.

Cel mai interesant: pentru că nu se vede bateria, bicicleta poate trece drept una clasică, iar biciclistul drept un Fabian Cancellara al traficului urban. Dacă menții viteza constantă la peste 9 km/h și ții apăsat butonul – timp de 3 secunde, intră automat în funcțiune pilotul automat. Același buton are și funcție de walk assist: când urci o rampă sau doar mergi pe plat pe lângă bicicletă, cât timp îl ții apăsat, bicicleta se deplasează singură, fără a fi împinsă, ci doar menținută în echilibru. Elegant și fără efort!

Plierea necesită ceva timp (15-20 secunde), pentru că trebuie deblocat ghidonul, pliat cadrul și strânse pedalele. Însă, odată pliată, bicicleta este extrem de compactă (80/60/40 cm), iar husa de depozitare cu două toarte o face chiar comod de transportat. Chiar și fără husă, mânerul aflat pe cadru permite un transport relativ facil, mai ales că, la 18,2 kg, este mai ușoară decât trotineta. O mențiune specială merită șaua din spumă moale, care permite pedalarea îndelungată fără dureri.

Dar poate cea mai importantă caracteristică a bicicletei, pe care niciun concurent de azi nu o oferă, este că, dacă rămâi fără baterie, poți să continui s-o folosești, pedalând ca la o bicicletă clasică. Și trotineta poate fi împinsă cu piciorul, dar greutatea mare și rezistența motorului electric te fac să cobori la primul metrou. Nu în cele din urmă, atât bicicleta cât și trotineta electrică beneficiază de bonusul de 500 lei oferit de Primăria Bucureștiului.

VERDICT

Adio autoturisme, bun venit vehicule alternative! Concurenții de azi au argumente puternice care să mă determine să le aleg în defavoarea mașinii. Singurul care nu a reușit să mă convingă a fost Hovertrax 2.0, care dă emoții la trecerea peste denivelări și “nu se înțelege” deloc cu bordurile. Iar cum orașul debordează de astfel de obstacole, nu vă bazați pe el pentru a ajunge rapid la destinație. În rest, toate celelalte trei vehicule conving, cu mici excepții.

Probabil cea mai potrivită soluție pentru traficul urban rămâne bicicleta Bizobike Emotion III, care sare borduri, nu ocupă mult loc pliată și nici nu este excesiv de grea. Desigur, scuterul Stigo Plus este și mai ușor, se pliază și mai repede, dar nu atinge viteza maximă a bicicletei și a trotinetei și, odată rămas fără baterie, trebuie transportat cu un mijloc de transport în comun. Dacă nu vă e teamă de greutatea mare, mai puteți economisi niște bani alegând rapida și confortabila trotinetă Joyor T5S.

Adaugati comentariu