World Cup 2018- ORAȘELE: Sankt Petersburg

St.Petersburg

Sankt Petersburg poate reprezenta, așa cum spuneam și în cazul Moscovei, subiectul unei cărți. Și de această dată însă, evident, ne vom rezuma să vă oferim câteva dintre elementele esențiale care definesc acest oraș.

Fondat: 1703
Populația: 5,2 milioane
Distanța față de Moscova: 687 km

Țarul Petru cel Mare a fondat orașul pe 27 mai (16 mai stil vechi), 1703, după ce a recucerit Ingria de la suedezi. A botezat orașul cu numele sfântului său protector, Sfântul Petru. Inițial, orașul s-a numit Sankt Piterburh, (numele apostolului Petru în limba olandeză; pentru că viitorul Țar a locuit și a studiat o vreme în Țările de Jos).

St.Petersburg

De vreme ce ridicarea orașului a început în timp de război, prima construcție a fost o fortificație. Cunoscută în zilele noastre ca Fortăreața Sfinții Petru și Pavel, a avut și ea, la început, numele de Sankt Piterburh. Fortăreața a fost ridicată pe insula Iepurelui, pe malul drept al Nevei, la aproximativ 3 km de vărsarea acestuia în mare. Mlaștinile au fost secate și orașul s-a întins în toate părțile, dezvoltarea noii localități fiind făcută sub conducerea inginerilor germani invitați de țar în Rusia. Petru cel Mare a interzis construirea clădirilor din piatră pe tot întinsul imperiului, cu excepția noii capitale, în felul acesta obligând toți meșterii pietrari să vină să lucreze în Sankt Petersburg. Iobagii au asigurat cea mai mare parte a forței de muncă.

Sankt Petersburg a fost gândit ca o nouă capitală a imperiului încă de la început. A fost o bază pentru navele lui Petru cel Mare,protejat de insula fortăreței sale, după care Peter a făcut actualul oraș după numele său, iar de-a lungul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, aristocrația rusă a construit numeroase palate care au rezistat până în zilele noastre. Orașul și monumentele lui au suferit însă din cauza inundațiilor teribile, una dintre ele fiind descrisă de Pușkin în Călărețul de aramă.

Dezrobirea iobagilor din 1861, decretată de țarul Alexandru al II-lea, a dus la venirea unui mare număr de săraci în oraș. Orașul a început însă ulterior să se industrializeze, a devenit unul dintre centrele importante ale Europei, dar, ca peste tot, și fieful mișcărilor radicale ale muncitorilor.

Organizațiile socialiste au fost responsabile pentru uciderea a numeroși funcționari țariști de rang înalt, inclusiv a Țarului Alexandru al II-lea (1881), iar Revoluția rusă din 1905 a început în capitală și s-a răspândit rapid către zone tot mai îndepărtate ale imperiului.

În timpul Primului Război Mondial, numele Sankt Petersburg a fost considerat ca având rezonanță germană șî, la inițiativa țarului Nicolae al II-lea, orașul a fost rebotezat Petrograd, pe 31 august stil nou (18 august stil vechi) 1914.

În 1917 a izbucnit Revoluția Rusă. Prima sa fază, Revoluția din Februarie, a dus la detronarea țarului și la apariția a două centre de putere: Guvernul Provizoriu și Sovietul din Petrograd. Guvernul Provizoriu a fost răsturnat în timpul Revoluției din Octombrie, iar la scurtă vreme după aceasta a izbucnit Războiul civil rus. Apropierea prea mare a orașului de bazele de acțiune ale armatelor contrarevoluționare (albii) și climatul politic instabil l-au forțat pe liderul bolșevic Vladimir Ilici Lenin să mute capitala la Moscova (5 martie 1918). Mutarea s-a dorit temporară, sau cel puțin așa s-a declarat în acele momente, însă Moscova a rămas de atunci capitală.

În 24 ianuarie 1924, la trei zile după moartea lui Lenin, Petrogradul a fost redenumit Leningrad, în onoarea fostului conducător. Motivul invocat a fost faptul că Lenin a fost conducătorul Revoluției din Octombrie. Existau și motive mai profunde de simbolism politic: Sankt Petersburg fusese capitala Imperiului Țarist. După Moscova, era cel mai mare oraș din țară și schimbarea de nume dădea un prestigiu și mai mare lui Lenin. Rebotezarea orașului era un simbol al schimbării de sistem politic și social.

St.Petersburg

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Leningradul a fost încercuit și asediat de Wehrmachtul german, în ceea ce avea să fie cunoscut drept Asediul Leningradului, începând cu 8 septembrie 1941 până pe 27 ianuarie 1944, 29 de luni în total. Peste Lacul Ladoga a fost creat un „Drum al vieții”, în perioada lungă în care lacul era înghețat. Această rută de aprovizionare era însă supusă atacurilor aeriene germane, numai unul din trei camioane de transport reușind să ajungă la destinație. O altă rută de transport a fost deschisă în 18 ianuarie 1943, după ce Armata Roșie a reușit să creeze o spărtură în încercuirea germană. Aproximativ 800.000 din cei 3.000.000 de locuitori au pierit în timpul asediului. Pentru tenacitatea eroică a populației orașului, Leningrad a devenit primul oraș sovietic care a fost decorat cu titlul de Oraș Erou.

St.Petersburg

După prăbușirea Uniunii Sovietice din 6 septembrie 1991, majoritatea populației (54%) a fost de acord cu revenirea la „numele original, Sankt Petersburg”. Astăzi, orașul este nu doar un important centru economic, un nod de transport, ci și un loc definitoriu pentru cultura mondailă.

Adaugati comentariu