Ceea ce am văzut la Debrecen m-a pus pe gânduri. Îmi era clar că BMW a construit acolo o uzină state-of-the-art, dar una e să citesc despre ea în comunicate, să dezbat pe baza cifrelor la mese rotunde online, și alta e s-o văd pe viu. Hai să-ți povestesc mai jos experiența mea, care implică roboți Kuka, oi și castori, celule fotovoltaice și mașini cu numere de Bihor! Foto: BMW
Încă din iunie 2022, când am avut ocazia să discut cu oficialii a ceea ce era atunci „viitoarea uzină BMW din Debrecen”, i-am întrebat direct de ce au ales Ungaria în detrimentul României și dacă nu regretă faptul că guvernul Orban a ajuns să aibă afinități nedisimulate pentru Rusia. Au răspuns calm, argumentând că nu pot comenta contextul politic, și că principalul atu al Ungariei a fost infrastructura.
Ungaria a făcut prima mutare
Acum, odată ajuns în Debrecen, într-un context politic nou al conducerii țării, pro-european, am avut ocazia să înțeleg pe viu ce-au vrut să spună autorii cu acele cuvinte. CEO-ul uzinei, Hans-Peter Kemser, ne-a explicat că, în 2022, când se punea piatra de temelie a uzinei, maghiarii deja terminaseră toată infrastructura care lega autostrada de poarta uzinei. Adică atât drumurile de conexiune, printre care și cel mai mare sens giratoriu din Ungaria, pe care să le acceseze autocamioanele care aduc materia primă și cele care pleacă cu mașinile către dealeri, cât și calea ferată, care a fost prelungită până… în curtea uzinei.
Apropo, azi, aproximativ 80% din produse sunt descărcate „în buza” atelierului de producție și preluate direct pe banda de asamblare, minimizând amprenta de carbon și costurile de fabricație și eliminând nevoia de a face stocuri, iar 60% din autoturismele asamblate la Debrecen pleacă cu trenul direct din uzină și 40% cu camioanele. Te rog pe tine, spune-mi mie că în România primeau acest tratament.
Debrecen primește înapoi de la BMW
Ce-a oferit în schimb BMW? În primul rând, oportunitatea tinerilor de a se califica într-o meserie la cel mai înalt nivel tehnologic, având un centru de training de 300 de persoane, cel mai mare din Ungaria. Apoi, creșterea economiei locale prin atragerea în zonă a 52 de companii din Germania. În sfârșit, locuri de muncă pentru cei peste 2000 de angajați, care fac parte din 55 de naționalități și care lucrează în două ture, producând până la 30 de mașini pe oră. În curând, când liniile de producție vor livra și un al doilea model, pe lângă iX3, se va adăuga încă un schimb, iar germanii au pus deja bazele unor puncte de recrutări în Ungaria și în zona de vest a României. Apoi, din 1 septembrie, va circula minim un autobuz care va asigura transportul angajaților români din Oradea până la uzină și retur.
Numere de Bihor în parcarea uzinei
Deja sunt angajați români, ale căror mașini sunt ușor de identificat în parcare, una dintre cerințele necesare pentru angajare fiind că cunoască limbile maghiară sau engleză. Absolut toți poartă smartphone-uri cu aplicația uzinei instalată, astfel primind instantaneu orice mesaj sau comunicare, în mod direct, de la oricare dintre cei de la conducerea uzinei, eliminându-se pașii intermediari care produc întârzieri și scad productivitatea.
Nici măcar nu trebuie treci de poarta uzinei ca să înțelegi amploarea sitului. Încă de pe autostradă te izbește suprafața mare a terenului, de peste 400 ha, din care 70 sunt acoperiți cu 22 de clădiri care, în numai doi ani de la punerea pietrei de temelie, scoteau prima mașină de pe linia de producție. Peste această suprafață, mai există 100 ha destinate partenerilor care aprovizionează uzina. Într-o zonă special amenajată se întinde o suprafață de 30 ha plină cu celule fotovoltaice, care, împreună cu cele aflate pe acoperișurile clădirilor, totalizează 50 ha. Firește, doar ele nu pot produce tot necesarul energetic, iar uzina se alimentează cu electricitate din rețea, de la furnizori externi, produsă tot prin mijloace sustenabile.
Curent electric doar din surse sutenabile
Nu se mai folosește deloc gazul, nici măcar la vopsitorie, care, tradițional, este cel mai poluant atelier dintr-o uzină. La Debrecen, emisiile de CO2 din secția de vopsitorie scad cu până la 12.100 tone anual datorită utilizării exclusive a electricității curate. Aerul cald provenit de la uscător și de la compresoare este captat și refolosit și există un rezervor de 1800 mc, cu strat izolator gros de 30 cm, care poate stoca până la 130 MWh de energie în weekend, proveniți de la celulele solare, alimentând apoi sistemele de încălzire și ventilație cu aer la 95° C.
Consumul de apă scade cu până la 11% pe fiecare unitate produsă, iar cel la nivel industrial cu 5%. În sfârșit, solvenții utilizați în vopsea sunt reciclați în proprție de până la 65%.
Natura întâlnește tehnologia de ultimă oră
Par vorbe mari, dar o plimbare prin curte relevă un peisaj total atipic pentru un sit industrial, și mai degrabă caracteristic unuia ecologic. Înainte de ridicarea uzinei era un câmp cultivat cu porumb și floarea-soarelui, iar acum se încearcă păstrarea biodiversității la cele mai înalte cote posibile. Sunt implicate direct Universitatea din Debrecen, prin Facultatea de Agronomie, și Parcul Național Hortobágy, ambele entități contribuind la popularea zonei cu specii de insecte și animale și urmărind activ dezvoltarea ecosistemului. Au fost plantați 2000 de copaci, iar zona exterioară este înconjurată de un canal din pământ (nu din beton) în care trăiesc albine, rațe, broaște și alte animale sălbatice, inclusiv castori, cărora le-au fost amenajate adăposturi pentru a-și face cuiburi.
Și păsările prădătoare beneficiază de structuri în forma literei T, de pe care pot observa terenul din zonă, și există inclusiv o pereche mare de șoimi, care a primit un adăpost pe una dintre clădiri și care alungă porumbeii din zonă. Iar dacă încă nu te-ai plictisit, îți spun că o turmă de 60 de oi se plimbă prin zona de câmp din curtea uzinei, păstorite de un cioban care vine zilnic aici. Tufele și copacii din jurul proprietății au fost cultivați de așa natură încât să acționeze ca un filtru natural împotriva vântului și impurităților, păstrând mediul curat.
Vizita în uzina propriu-zisă
Vizita în interiorul uzinei nu mi-a relevat diferențe mari față de oricare altă uzină pe care am vizitat-o, în afară de amploarea liniilor de producție, care face ca unele fabrici să pară afaceri de cartier, fiind clar mai restrânse. La departamentul caroserii, sulurile de aluminiu și oțel din care sunt confecționate panourile au până la 20 de tone și, dacă le desfaci, foaia de tablă ajunge la 3 km. După ștanțare, rebuturile se adună într-un colector care le trimite la topitorie, intrând din nou în ciclul de producție, într-o buclă închisă în care nimic nu se irosește.
Există mai multe linii presoare, iar acestea includ cinci prese care apasă cu până la 9100 tone, adică cu greutatea a 1820 de elefanți adulți. Secția are și o zonă de depozitare a elementelor de caroserie, care poate găzdui până la 1200 de repere, pentru a nu exista întârzieri în procesul producției.
Pe întreaga suprafață a uzinei funcționează doar vehicule electrice sau cu propulsie… umană, așa cum aveam să văd cu ochii mei, inclusiv mini-containere de transport cu platformă ca de trotinetă, propulsate de muncitori-trotinetiști. Totuși, ciudat, n-am văzut nicio mașinuță autonomă în nicio clădire, așa cum am văzut la Dacia, Chery sau VW. În clădirea de asamblare a caroseriei nu există niciun om pe linia de lucru, doar aproximativ 1000 de roboți Kuka, care aplică 6000 de puncte de sudură cu laser per caroserie, unele repere provenind de la presare, altele venite de la furnizori. Sunt exclusiv roboți electrici, nu servo-pneumatici, pentru a scădea consumul de energie. Există și roboți care lipesc piese, un procedeu necesar pentru a asigura rigiditatea caroseriei la solicitări dinamice extinse. Alta este situația la montarea elementelor adiacente caroseriei, unde panourile (aripi, uși, capote) sunt montate de oameni care se folosesc de roboți.
Asamblarea bateriilor
În plimbarea pe care am făcut-o cu mini-trenulețele electrice printre clădiri, am observat și o listă de testare, fapt care îmi amintește că, până la primul exemplar produs la Debrecen, iX3-ul a fost testat pe distanța a 6 milioane de kilometri. De asemenea, am observat prin curte și un vehicul autonom cu remorcă transportând baterii și carcase între clădiri, cu 5 km/h, aflat în stadiul de testare. Apropo de baterii, la secția de asamblare a acestora am început cu secțiunea „Energie”, unde am văzut cum fiecare celulă cilindrică este testată înainte de a fi montată în cadru, apoi se aplică un lipici care fixează celulele.
În zona laterală a bateriei există un canal cu lichid de răcire aflat în contact cu capetele fâșiilor din tablă situate între celule cu rolul de a transporta căldura. Apoi, este montată și sudată cu laser rețeaua care conectează electric celulele, aflată deasupra acestora precum o pânză de păianjen metalică, întreg procesul fiind supervizat în timp real de senzori și camere, și, astfel, se pot rezolva imediat eventualele probleme.
➡ Citește aici de ce BMW a ales Ungaria în detrimentul României! 💡
Apoi, la secțiunea „Protecție”, tot ceea ce ți-am povestit mai sus primește un adăpost lateral și o placă protectoare în zona de sus, ca sudurile să nu sufere de la vibrații și șocuri. Trecem apoi la secțiunea „Spumă”, unde este turnat printre celule un fluid care urmează să se întărească în 20 min, asigurând stabilitate mecanică întregii baterii. Imediat, bateria este introdusă într-un cuptor, la 40° C, pentru eliminarea bulelor de aer din lichid înainte de solidificarea sa. În sfârșit, este montată zona superioară a bateriei, care, datorită conceptului Pack-To-Open-Body, reprezintă fix podeaua mașinii. La capătul liniei de producție se verifică funcționalitatea și securitatea bateriei, apoi aceasta poate fi montată pe mașină. În sfârșit, am vizitat și zona de asamblare finală, dar n-am remarcat nimic diferit de alte uzine.
➡ BMW iX3 este Best Electric Car in Romania 2026 💡
Cu ce am rămas după această vizită la Debrecen? Cu certitudinea că există mobilitate și dincolo de combustibilii fosili, de la asamblarea mașinii până la sfârșitul ciclului de viață, că industrializarea bine implementată nu echivalează cu distrugerea naturii, că mai avem mult de învățat de la vecinii noștri și că avem de câștigat de pe urma acestei uzine care nu se află pe teritoriul țării noastre.
